Două mănăstiri din România sunt indicate ca locuri unde s-ar afla mormântul lui Vlad Țepeș, însă unii cercetători au susținut că o biserică din orașul italian Napoli ar fi adevăratul loc de veci al celui supranumit Dracula.

Vlad Țepeș (1431 – 1476), un personaj legendar al epocii medievale, a fost de trei ori voievod al Ţării Româneşti şi a rămas în istorie ca oponent de temut al Imperiului Otoman. Țepeș s-a numărat printre puținii voievozi medievali care au refuzat, la scurt timp de la preluarea domniei, să mai plătească tribut otomanilor, atrăgându-și astfel furia sultanului.

Cum a murit Vlad Țepeș

Vlad Ţepeş ar fi murit asasinat în timpul unei lupte cu otomanii. Dracula ar fi fost ucis de proprii săi camarazi, după ce s-ar fi deghizat în turc, arăta una dintre anecdotele slave, culese la sfârşitul secolului al XV-lea, după moartea acestuia, într-un manuscris intitulat „Skazanie o Drakule voevode“ („Povestire despre Dracula voievod“).

„Sfârşitul lui a fost astfel: Trăia în Ţara Muntenească şi au venit asupra ţării lui turcii şi au început să jefuiască. El i-a atacat şi turcii au început să fugă. Oastea lui Draculea a început să-i taie fără milă şi i-a gonit. Iar Draculea de bucurie s-a suit pe un deal să vadă cum taie pe turci. S-a rupt astfel de oastea celor apropiaţi lui, s-a travestit ca turc şi l-a lovit unul cu lancea. El, văzând că este omorât de către ai săi, îndată a ucis cu sabia sa pe cinci dintre ucigaşii săi. Pe el însă l-au străpuns cu multe suliţe şi astfel a fost omorât”, arăta mărturia transcrisă în „Povestirile slave”, de un autor care s-a semnat „păcătosul Efrosin”.

În afara anecdotelor care circulau în număr mare pe seama voievodului, nu au fost descoperite documente care să indice cu certitudine împrejurările morții sale și locul unde s-ar afla mormântul lui Vlad Țepeș.

Au căutat mormântul lui Vlad Țepeș în Napoli

Unii autori susţin că a fost decapitat, iar capul său a fost trimis sultanului, care ar fi ordonat să fie așezat într-o țeapă. Alți autori au indicat Mănăstirea Snagov și mănăstirea Comana din apropierea Bucureștiului ca fiind păstrătoare ale rămășițelor celui supranumit Dracula. Unii cercetători au susținut, însă, că mormântul lui Vlad Țepeș s-ar afla într-o mănăstire din Italia.

„Vlad al III-lea a fost prinț al Țării Românești uneori între 1448 și 1476. Din cauza reputației sale de cruzime excesivă și sadism, Vlad a primit porecla de Țepeș și mai târziu avea să devină inspirația personajului Dracula. În toamna anului 1476 a fost învins de otomani – unii savanți sugerează că a fost ucis, capul său fiind dus la Constantinopol și trupul îngropat într-o mănăstire din România. Cu toate acestea, cercetătoarea Erika Stella, care își face cercetările de doctorat la Universitatea din Tallinn, a descoperit dovezi care sugerează că a fost luat captiv și răscumpărat de fiica sa. Vlad a fost apoi adus să fie alături de ea la Napoli, unde s-a stins din viață și a fost înmormântat la biserica Santa Maria La Nova”, informa site-ul de istorie medievală Medievalists.com.

Cercetătorii estoniei și italieni arătau că un anumit mormânt din biserica veche din secolul al XIII-lea, din Napoli, are simboluri care ar fi fost folosite de voievodul Vlad Țepeș.

„Când te uiți la sculpturile în basorelief, simbolismul este evident. Dragonul înseamnă Dracula, iar cei doi sfincși opuși reprezintă orașul Theba, cunoscut și sub numele de Tepes. În aceste simboluri este scris chiar numele contelui Dracula Tepes”, arăta Raffaello Glinni, un alt cercetător, citat de Medievalists.com.

Ordinul dragonului

Simbolul dragonului, la care fac referire cercetătorii bisericii din Napoli ar fi fost legat de puternicul ordin al Dragonului, creat de regele Sigismund, în 1408. Ordinul Dragonului era destinat elitelor din rândul nobililor, militarilor şi clerului.

Printre cavaleri ordinului se aflau nobili saxoni, unguri, polonezi, italieni, cehi, sârbi şi valahi. Vlad Dracul – tatăl lui Vlad Țepeș și Ioan de Hunedoara s-ar fi numărat printre membrii ordinului cavaleresc, a cărei tradiție s-a păstrat până la mijlocul secolului al XVII-lea. Nu se cunoaște dacă și Vlad Țepeș ar fi fost membru al acestui ordin, dar unii istorici au arătat că tatăl său a făcut parte din el.

„La naştere Vlad Tepeş era fiul unui pribeag, al unui pretendent la tronul Ţării Româneşti ca mulți alţii. Curând însă, tânărul vlăstar va fi cocon domnesc, după ce s-a aflat că tatăl său s-a întors de la Nurenberg, de la curtea lui Sigismund de Luxemburg, împăratul Germaniei şi rege al Ungariei totodată, cu investitura de domn, dar şi de cavaler al Ordinului Dragonului, acel ordin militar medieval al cărui ţel era lupta continuă împotriva otomanilor până la izgonirea acestora cu totul de pe continentul european”, afirma istoricul Ion Minca, în lucrarea „Vlad Dracul şi vremea sa” (1928).

Legenda lui Dracula profitabilă pentru italieni

Biseria Santa Maria la Nova, unde s-ar afla mormântul lui Vlad Țepeș se numără printre atracțiile turistice ale orașului Napoli, iar localnicii profită de pe urma legendei lui Dracula. Vizitarea ei costă cinci euro, iar mulți turiști vin aici să vadă locul despre care cred că este mormântul lui Vlad Țepeș.

„Mănăstirea este foarte frumoasă, cu locul unde legenda spune că se păstrează rămășițele contelui Dracula (există și o cameră în care se difuzează în buclă un videoclip explicativ), iar tavanul bisericii este frumos. Totul perfect și curat”, scrie, într-o recenzie pe Google, unul dintre vizitatori.

„Incredibil de frumoasă. Cel mai bun moment pentru a vizita este probabil dimineața devreme. Este un loc faimos pentru că are Mormântul lui Dracula, dar acesta nu ar trebui să fie singurul motiv pentru a o vizita și ar trebui să acordați ceva timp pentru a privi în jur. Merită din plin efortul”, scrie un alt turist occidental, care a vizitat biserica din Napoli.

„Este un loc în care se amestecă atât culturile creștine, cât și cele păgâne. Se pare că există aici mormântul contelui Vlad (Dracula), care este și el înfățișat. Cinci euro bine cheltuiți. Absolut de neratat!”, este o altă recenzie pe Google.

Povestirile medievale horror despre Vlad Țepeș

În lungul șir al voievozilor medievali ai Munteniei, Vlad Țepeș s-a remarcat nu doar ca oponent de temut al otomanilor, dar și ca un personaj controversat, însetat de sânge.

O serie de autori contemporani domnitorului muntean l-au înfățișat într-un mod sumbru. Într-un manuscris din anul 1473, din vremea în care domnitorul era deţinut la Vişegrad (Vaticani Latini MS 6029, Biblioteca Apostolica Vaticana), Vlad Ţepeş era descris astfel:

„Pe tiranul acestora Dracul, nume cu care ei numesc diavolul, l-am văzut captiv, pe când îndeplineam funcţia de legat al papei Pius al II-lea pe lângă regele hunilor; nu foarte înalt de statură, dar foarte vânjos şi puternic, cu înfăţişarea crudă şi înfiorătoare, cu nasul mare şi acvilin, nările umflate, faţa subţire şi palidă, în care genele foarte lungi înconjurau ochii verzi şi larg deschişi, iar spâncenele, negre şi stufoase, îi arătau ameninţători; faţa şi bărbia erau rase, cu excepţia mustăţii. Tâmplele umflate sporeau volumul capului. Un gât ca de taur lega ceafa înaltă de umerii laţi pe care cădeau plete negre şi încârlionţate”, informa cercetătoarea Maria Roşu, citând manuscrisul medieval.

Nici cărturarii orientali din vremea sa nu l-au cruțat în croncile despre bătăliile purtate de de oastea acestuia cu otomanii.

„Cruzimea lui era atât de mare, încât dacă un om dintr-un sat săvârşea vreo nelegiuire, îi trăgea în ţeapă pe toţi locuitorii acelui sat, bărbaţi, femei şi copii la un loc. În faţa cetăţii de lemn unde îşi avea reşedinţa, el a pus, pe o lungime de şase mile, să i se împletească două rânduri de garduri, pe lângă care a pus mărăcini, spunând că îşi face o grădină. Apoi a umplut locul dintre cele două garduri cu unguri, moldoveni şi valahi traşi în ţeapă. În afară de aceasta, împrejurimile cetăţii fiind împădurite, de fiecare cracă atârnau nenumăraţi oameni spânzuraţi şi poruncise că oricine va lua jos pe unul dintre spânzuraţi să fie spânzurat în locul aceluia”, scria Tursun Bei, autor contemporan lui Vlad Țepeș, citat în volumul Cronici turceşti privind Ţările Române, publicat de Editura Academiei RSR în 1966.

Legenda lui Dracula

La scurt timp după moartea lui Vlad Țepeș, numărul tot mai mare al legendelor despre cruzimea acestuia l-au impus ca unul dintre cei mai cumpliți domnitori medievali. Primele anecdote despre Vlad Ţepeş au apărut la sfârşitul secolului al XV-lea, după moartea domnitorului valah.

Au fost povestiri germane, slave şi otomane în care Ţepeş era portretizat ca fiind un tiran sângeros, care inspira groază celor din jurul său. Multe dintre aceste legende s-au transmis pe cale orală, iar din secolul al XIX-lea au început să fie culese şi documentate de istorici şi etnografi.

În secolul al XIX-lea, deja legendarul Vlad Țepeș devenise subiectul unuia dintre cele mai faimoase romane din istorie, „Dracula”, publicat de scriitorul irlandez Bram Stoker.

Contele Dracula din Transilvania era înfățișat ca fiind un vampir, un personaj nemuritor cu abilități supranaturale, care se hrănea cu sângele oamenilor, trăind în întuneric. Legenda lui Dracula a adus faimă mai multor locuri din România. Castelul Bran, Sighișoara și Castelul Corvinilor din Hunedoara se numără printre ele.