Europarlamentarul Monica Macovei se pronunță în favoarea unui sistem de interceptări - suportul tehnic de interceptare, de înregistrare ambientală - într-un singur loc, la Ministerul Public, pentru toată țara. "Eu sunt pentru a duce acest suport tehnic la parchete și a-l face procurorii. Dar nu se face dând peste cap dosarele în curs. În plus, mutăm la procurori, dar trebuie să avem grijă ca informațiile să nu iasă de acolo. Nu putem să dăm la fiecare unitate de parchet, pentru că informațiile se vor scurge. Sunt încă în țară grupuri în care lucrează, din păcate, mână în mână, magistrați cu polițiști și cu mafioți, interlopi. Și atunci trebuie să ai grijă. De asta, poate e bine să fie la Ministerul Public pentru toată țara, într-un singur loc", a scris Macovei, duminică, pe pagina sa de Facebook .

În opinia ei, singura problemă este că acest lucru nu se poate face "peste noapte" și cu niște dispoziții care retroactivează și care ridică semne de întrebare cu privire la soarta dosarelor în curs.

"De aceea spun că interpretarea diferită a unei decizii a Curții Constituționale, care nu este clară cu retroactivarea, creează un haos în justiție. Sau creează interpretări diferite și soluțiile vor fi diferite. Fiecare judecător va decide. Omul are dreptul la o justiție previzibilă. La o justiție, nu la loterie", arată Monica Macovei.
Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției", ci și de "alte organe specializate ale statului" .

"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate", se preciza într-un comunicat al CCR.

Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarității, preciziei și predictibilității, întrucât "nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor".

Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituționalitate prevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului".

AGERPRES