tefan cel Mare a purtat război cu turcii timp de 13 ani. Ultima bătălie contra otomanilor s-a încheiat cu o victorie norocoasă pentru voievodul moldovean, cu multe întâmplări legendare. În această bătălie, Ștefan cel Mare era să-și piardă viața.

În cei 47 de ani de domnie, Ștefan cel Mare a purtat 42 de războaie. A pierdut doar cinci dintre acestea. Cel mai mare inamic al Moldovei conduse de Ștefan cel Mare a fost Imperiul Otoman. Moldovenii cunoscutului domnitor și turcii s-au bătut vreme de 13 ani. Deși a pierdut două cetăți importante, Chilia și Cetatea Albă, în mâinile otomanilor, voievodul moldovean a reușit să câștige câteva bătălii memorabile.

Evident, cea mai spectaculoasă victorie a fost cea de la Vaslui, din anul 1475. Acest mare război cu otomanii s-a încheiat cu o ultimă confruntare. A rămas în istorie sub numele de bătălia de la Șcheia și a avut loc pe 6 martie 1486. A fost una dintre cele mai bizare bătălii purtate de Ștefan, o confruntare în care a fost la un pas de a-și pierde viața, dar și tronul.

Sătui de Ștefan cel Mare, turcii au plecat la război în afara sezonului

În 1486, Ștefan cel Mare conducea un principat puternic care reușise să-și mențină independența, în ciuda presiunilor venite din partea marilor puteri ale vremii, adică Imperiul Otoman, Ungaria și Polonia. Mai mult decât atât, Ștefan cel Mare devenise faimos în lumea creștinătății occidentale după ce reușise să-i bată pe turci, la Vaslui. Moldova cunoștea și o perioadă importantă de stabilitate economică, administrativă și politică, după o lungă perioadă de război civil. Ștefan cel Mare avea și capacitatea de a impune domni în Valahia și chiar de a invada principatul vecin după bunul plac, pentru a-și asigura o zonă tampon în calea turcilor.

În 1486, la 47 de ani, Ștefan cel Mare era la apogeul puterii sale. Cu toate acestea, începea să resimtă tot mai mult presiunea otomană. În ciuda promisiunilor, a fost lăsat singur de către principii creștini în fața tăvălugului turcesc. În 1484, Ștefan pierde Chilia și Cetatea Albă, dar își ia cumva revanșa împotriva otomanilor și îi bate în 1485.

Turcii hotărăsc o expediție împotriva Moldovei, pentru a scăpa definitiv de Ștefan cel Mare. O armată otomană condusă de Iskender Bey și Bali Bey a intrat în Moldova, în luna februarie. Era un sezon atipic pentru otomani, și asta în condițiile în care turcii plecau în campaniile militare mai ales în timpul verii. Graba era însă mare, mai ales că otomanii veneau cu un pretendent la tronul Moldovei. Era vorba despre Hronoda, fiul lui Petru Aron Vodă, unchiul lui Ștefan cel Mare, ucigașul lui Bogdan al II-lea, tatăl voievodului.

O bătălie aproape fatală pentru voievodul Moldovei

Turcii au înaintat pe Valea Siretului, către Suceava . Ștefan cel Mare a strâns o armată în pripă și i-a interceptat în zona Șcheia, o localitate situată la 25 de kilometri de Roman. Forțele moldovenești, inferioare numeric, au avut mult de furcă cu otomanii, ba chiar, spun cronicile, Ștefan a pierdut prima parte a bătăliei, fiind la un pas de a-și pierde viața și tronul.

Intrat în luptă în fruntea contingentelor de viteji și boieri, Ștefan este încolțit de otomani. Îi este omorât calul și este prins sub cadavre. De altfel, așa cum arată cronicile, Ștefan cel Mare a zăcut ceva vreme prins sub leșuri. Dacă ar fi fost găsit de inamic, cu siguranță ar fi fost ucis. Pentru câteva ceasuri și-a pierdut chiar și tronul. Hronoda a fost proclamat voievod în locul său, chiar acolo, pe câmpul de luptă, existând bănuiala că Ștefan pierise.

„A bătut Petru Hronoda pe Ştefan Voievod şi a câştigat lupta şi Ştefan Voievod a căzut de pe cal şi a zăcut printre morţi de dimineaţă până la prânz”, se arată în cronica moldo-germană.

Cum Puricele a devenit Movilă

O mare șansă pentru voievodul Moldovei face ca sorții bătăliei să se schimbe. Ștefan este găsit de aprodul Purice și ajutat să încalece pe calul acestuia. „Și nu putea în grabă încăleca Ștefan-Vodă, fiind om mic. Și a zis Purice aprodul: „Doamne, eu mă voi face o moviliță, și vino de te sui pe mine și încalecă“. Și s-au suit pe dânsul Ștefan-vodă și a încălecat pre cal”, preciza cronicarul Ion Neculce.

În același timp, soarta bătăliei este schimbată de un al doilea boier, numit Pântece. Acesta s-a dus în tabăra turcească și s-a făcut că se închină lui Hronoda, ba chiar l-a asigurat că Ștefan este mort și că victoria este a sa. Așa a reușit să-l scoată din tabără și să-l prindă viu. L-a dus în fața lui Ștefan cel Mare, unde a fost decapitat.

Văzându-l pe Ștefan în fruntea oastei, războinicii moldoveni s-au reorganizat și au atacat trupele otomanem iar victoria a fost în cele din urmă a moldovenilor. Aprodul Purice a fost boierit, iar familia sa, care de atunci a purtat numele de Movilă, a jucat un rol important, ulterior, în istoria Moldovei.

Bătălia de la Șcheia a fost ultima bătălia dată de Ștefan cel Mare împotriva turcilor. Sătul de luptele cu otomanii, fără ajutor din partea vecinilor, voievodul Moldovei a decis să încheie pace cu otomanii și să le plătească tribut.