Republica Moldova a ajuns în atenția marilor actori internaționali, fie că este vorba de sprijinul anunțat prin vocea președintelui SUA, fie prin informațiile legate de o posibilă destabilizare a Chișinăului prin intervenția rușilor.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că planul Rusiei care prevede înlocuirea conducerii pro-Occident din Republica Moldova, a fost confirmat de țările europene, susținând totodată că Moscova vrea să aibă sub control aeroportul din Chişinău pentru a putea transporta soldaţi şi echipamente ca să deschidă un nou front în Ucraina dinspre Transnistria, unde Rusia are staționați aproape 2.000 de oameni.

Președintele Ucrainei a mai precizat că a primit informații de la serviciul său de spionaj că Rusia vrea să profite de faptul că Moldova nu este membră NATO și nici membră a Uniunii Europene, astfel că ar putea să schimbe conducerea țării.

„Am transmis această informaţie preşedintei Maia Sandu. Ea a fost confirmată şi de ţările europene la scurt timp după aceea”, a declarat șeful statului ucrainean cu privire la suspiciunile conform cărora Federația Rusă ar vrea să deschidă de pe teritoriul Moldovei un nou front către Ucraina.

Decret al Rusiei pentru respectarea respectării suveranității Moldovei, anulat

În același timp, șeful statului rus a anulat un decret datând din 2012 care prevedea, printre altele, soluționarea problemei transnistrene respectând integritatea și suveranitatea Republicii Moldova. „Rusia va continua să participe la căutarea unor căi de rezolvare a conflictului transnistrean în baza respectării suveranității, integrității teritoriale și statutului de neutralitate a Republicii Moldova, prin acordarea unui statut special Transnistriei”, se arata în decretul din 2012 privind măsurile de realizare a cursului extern al Kremlinlui.

Documentul a fost anulat cu două zile înainte de împlinirea unui an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, sub pretextul că ar fi „învechit”. „În scopul asigurării intereselor naționale ale Federației Ruse în contextul modificărilor substanțiale, care au avut loc în relațiile internaționale, dispun ca decretul președintelui Federației Ruse din 7 mai 2012 privind Măsurile de realizare a cursului politicii externe a Federației Ruse să fie recunoscut drept învechit”, arată noul document publicat marți, 21 februarie 2023.

Pe plan politic președinta Maia Sandu a luat măsuri concrete, cerând și ajutorul NATO, atât privind lupta împotriva propagandei ruse din R. Moldova, cât și solicitarea unor sisteme de apărare antirachetă. Totodată, șefa de stat a subliniat că Moldova ar trebui să facă parte din noua arhitectură de securitate europeană . În același timp, la Chișinău, odată cu investirea noului Guvern, Partidul Şor, a organizat proteste , cerând plecarea actualei conduceri de stat.

Ce spun experții și care este cel mai periculos scenariu în Rep. Moldova

Privind situația din Republica Moldova, colonelul în rezervă Ion Petrescu a avertizat că regimul de la Chișinău trebuie să fie atent cu deciziile pe care le ia, pentru a nu fi interpretate într-un mod care să fie considerat pretext de acțiune ofensivă a Rusiei în regiune. „Atenționez asupra faptului că trebuie evitată concretizarea sugestiei Kievului, către Chișinău, ca să permită trupelor ucrainene să rezolve „în câteva ore” previzibila rezistență a 2.000 de militari ruși și a 12.500 de rezerviști transnistreni - cu experiență militară dobândită în armata sovietică și apoi rusă”, a explicat analistul militar Ion Petrescu, colonel în rezervă, pentru „Adevărul”, subliniind că „așa ceva ar fi cel mai bun pretext, pentru Moscova, pentru o acțiune în forță, fără precedent”.

Totodată, analistul militar a explicat că „există, teoretic, posibilitatea ca Ministerul rus al Apărării să disloce trupe în Transnistria, de unde acestea ar uma să atace Ucraina din vest”, arătând că „practic, atât timp cât orașul Odesa este apărat foarte bine de ucraineni, inclusiv cu câmpuri de mine pe litoral și mine în apele maritime, o debarcare acolo a infanteriei marine a Federației Ruse ar duce la pierderea vieții de către mii de militari ruși. Iar organizarea unui desant, de către Rusia, ar duce la lovirea uriașelor avioane de transport rusești de către artileria ucraineană, de la sol urmând a fi mitraliați cei care s-ar lansa cu parașutele din dotare”.

Cum ar trebui să procedeze R. Moldova

„Este dezirabil ca președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, să țină cont de cele discutate cu președintele SUA, la Varșovia, precum și cu cel al României, la București, pentru a fi întrunite condițiile complexe, ale unor rapide măsuri disuasive menite a descuraja aventuri militariste rusești în Republica Moldova”, a mai subliniat Ion Petrescu, atrăgând totodată atenția că, dat fiind faptul că România este stat membru NATO, „nu se pune problema ca țara noastră să acționeze unilateral, în sprijinul Republicii Moldova, care nu este membră a Alianței Nord-Atlantice”.

În același timp, Ion Petrescu, a explicat și care ar putea fi cel mai benefic mod de acțiune pentru evitarea escaladării situației. Potrivit colonelului în rezervă, „la cererea expresă, explicită, publică, a conducerii de acum a Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii și România, după consultări bilaterale, pot decide cum se va reacționa gradual, într-o situație de surpriză strategică, soluția fiind solicitarea guvernului de la Chișinău ca, de pildă, un număr de militari americani să fie dislocați, preventiv, în capitala Republicii Moldova”.

Cum ar putea ajunge aeroportul din Chișinău sub controlul Rusiei

Un posibil demers de capturare a aeroportului din Chișinău, fără controlul conducerii statului de partidele pro-ruse, a fost respins de fostul șef al Statului Major al Apărării, Ștefan Dănilă, care a explicat pentru „Adevărul” că Rusia nu are sorți de izbândă în acest demers, fiind obligată să intre în spațiul aerian al României sau al Ucrainei, fapt care nu ar scăpa aeronavele forțelor rusești de acțiuni de contraofensivă.

„Din ce am înțeles, este vorba de preluarea controlului Republicii Moldova de către partidele pro-ruse. Nu se poate prelua controlul doar al aeroportului, pentru că este imposibil, fizic nu se poate pentru că nu permite geografia. Moldova are frontiere cu Ucraina și cu România. Nu are niciun fel de acces Federația Rusă la Republica Moldova, decât pe cale aeriană și ar trebui să treacă peste Ucraina sau peste România. (...) Nu este plauzibil, din punct de vedere fizic, militar”, a explicat fostul șef al Statului Major al Apărării.

Ștefan Dănilă a subliniat că „singura șansă de a prelua controlul de pe aeroportul din Chișinău, ar fi ca în Moldova să se producă acea lovitură de stat, adică să preia puterea forțe pro-ruse”.

Totodată, fostul șef al Statului Major al Apărării a explicat că acțiunea nu ar produce niciun fel de impact asupra statului român, singura conseciință fiind întreruperea transportului aerian cu țara vecină, însă „Moldova ar fi un avanpost al Federației Ruse, dincolo de Ucraina și în felul ăsta Rusia s-ar extinde până la Prut”.

De ce a intrat Republica Moldova în atenția liderilor de state

În ceea ce privește interesul acordat de ruși Republicii Moldova, Ștefan Dănilă a amintit că „în viziunea lui Putin, Moldova ar trebui să fie asimilată și ea Rusiei Mari”. „Rusia își dorește să aibă influență mare asupra Moldovei și dacă au observat că nu se poate doar cu influența în Ucraina, ca să fie sigură, acuma vrea să acționeze și pentru a anexa Moldova. Dar eu văd perspectiva asta mai puțin probabilă, face parte din războiul informațional”, a mai explicat Ștefan Dănilă.

În contextul dat, fostul șef al Statului Major român a mai arătat că „mesajul președintelui Biden a fost clar, de solidaritate cu R. Moldova pentru parcursul pe care și-l dorește ea, un parcurs pro-occidental”.

Occidentul caută să arate sprijinul pe care îl are față de Republica Moldova. Maia Sandu a fost invitată la Summitul B9 de la Varșovia, deși Republica Moldova nu e parte a acestui format. Liderul celei mai puternice națiuni, Joe Biden, și-a arătat susținerea directă pe care o are față de Maia Sandu și față de conducerea de la Chișinău, Moldova fiind un stat important dată fiind plasarea sa geostrategică.

„Faptul că Biden a făcut referire la Moldova ține de pericolul real în care se află cursul pro-european al Republicii Moldova, nu are sens să ne facem că nu îl vedem. Pot să existe voci, unele favorabile doamnei Sandu, alți mai puțin favorabili, dar este evident că Rusia nu agreează succesul unor state învecinate pe drum apropierii de Uniunea Europeană, pentru că în acel moment s-ar produce o comparație în mintea oamenilor. Oamenii și-ar da seama imediat că există avantaje în modelul Uniunii Europene față de modelul pe care îl propune Rusia. Asta e motivul pentru care Rusia nu o înghite pe Maia Sandu și europenii și occidentalii o susțin”, a explicat, într-o intervenție anterioară fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu , pentru „Adevărul”, referitor la poziția lui Biden