"Solutia pe scurt: În baza art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală admite contestaţia formulată de contestatorul - petent MOHAMMAD MUNAF împotriva sentinţei penale nr. 1193 din data de 27.05.2022 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul penal nr. 10456/4/2022. Desfiinţează sentinţa atacată şi, rejudecând cauza: În temeiul art. 587 alin. 1 Cpp raportat la art. 59 C.pen.1969 şi cu aplicarea art. 5 NCP admite cererea de liberare condiţionată formulată de petentul - condamnat MOHAMMAD MUNAF (date). Dispune liberarea condiţionată a petentului - condamnat de sub puterea MEPI nr. 160/2008 emis de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în baza sentinţei penale nr. 122/2008. Pune în vedere petentului dispoziţiile art. 61 din Vechiul Cod penal privind revocarea liberării condiţionate. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, inclusiv onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 313 de lei – av. Dîrnea Anca Nela. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică, azi 06.07.2022. Document: Hotarâre 489/2022 06.07.2022", se arată în minuta instanţei .
Decizia Tribunalului Ilfov este definitivă.
Cazul răpirii jurnaliştilor români
Omar Hayssam şi Mohammad Munaf au coordonat răpirea din 23 martie 2005 a celor trei jurnalişti români, Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci care atunci lucrau la Prima TV şi Ovidiu Ohanesian (România Liberă).
La scurt timp de la eliberarea jurnaliştilor români, Ministerul Public susţinea că, din audierea preliminară a suspecţilor reţinuţi la Bagdad, a rezultat că întreaga operaţiune de răpire a jurnaliştilor a fost iniţiată, înfiinţată şi coordonată de către Omar Hayssam şi Mohammad Munaf. Totodată, din declaraţiile date în calitate de martor de către persoanele reţinute în Bagdad a rezultat că răpirea ar fi fost planificată în România.
Pe 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut, dar din alte cauze, fiind arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.
Ulterior, în iunie 2005, preşedintele de atunci Traian Băsescu spunea că Omar Hayssam voia să iasă din România şi că îşi transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soţiei acestuia şi al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad pe 29 aprilie, pentru a contacta autorităţile irakiene.
La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze pe Hayssam, pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon din 17 ianuarie 2006.
Pe 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş.
După şapte ani de la fuga sa din ţară, Omar Hayssam a fost adus în România în iulie 2013 şi încarcerat, fiind condamnat definitiv, în trei dosare, la 23 de ani şi patru luni de închisoare.
În aprilie 2015, Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, la zece ani de închisoare în dosarul răpirii celor trei jurnalişti români în Irak, a fost adus în România pentru ispăşirea pedepsei.
