Moaștele Sf. Parascheva au fost mutate la Iași după ce Vasile Lupu a obținut cu galbeni aprobarea de la sultanul Murad, fiul lui Kosem
De fel dintr-un sat trac, Epivata, astăzi Selim Pașa, aflat în zona Constantinopole, Parascheva a trăit pe la prima jumătate a sec. XI, provenind dintr-o familie înstărită. Parascheva mai avea un frate, care avea să devină Sf. Eftimie, Izvorâtorul de mir. Legenda spune că la vârsta de zece ani, mergând la Biserică împreună cu mama ei, Cuvioasa a simțit chemarea de a-L urma pe Hristos, scrie Curentul .
Ieșind din Biserică și-a dăruit hainele ei frumoase unui sărac, înfruntând mustrările celor din jur și asta nu odată. Ajunsă la maturitate Parascheva nu a stat pe gânduri, și-a împărțit averea săracilor și l-a urmat fără șovăire pe Hristos, pornind spre Constantinopol, unde a frecventat bisericile, s-a rugat îndelung, după care a plecat spre Calcedon, iar de aici spre Iraclia din Pont. Când a împlinit 27 de ani, s-a făcut așa că un înger al Domnului i-a spus să se întoarcă în satul de unde plecase, „că acolo se cuvine să-ți dai trupul pământului“. A făcut cale întoarsă spre locurile natale, trecându-și zilele pe lângă Biserica din satul Calicratia, de unde a plecat în liniște și pace spre Domnul. Lumea a uitat-o dar Cuvioasa Parascheva s-a arătat unor bărbați sfințiți rugând-i să ducă de la ea cât mai departe trupul plin de mireasma cea grea a păcatelor. Au făcut întocmai și când au deschis mormântul Sfintei, au găsit trupul întreg neputrezit din care izvora un miros de mir binefăcător. Moaștele i-au fost așezate la Biserica din Epivata.
Din Epivata, moaștele au fost strămutate în 1223 la Târnovo, iar de acolo la Vidin pe la 1500, apoi – cum povestesc Eftimie și Rafail ca și Melitie al Atenei și Dositei, patriarhul Ierusalimului – la Belgrad și, apoi, la Constantinopol. Tot de la ei aflăm cum Partenie bătrânul, patriarhul Constantinopolului, a dăruit domnitorului Vasile Lupu moaștele Sf. Parascheva pentru banii pe care acesta i-a dat să plătească datoriile Patriarhiei.
În ziua de 14 octombrie 1641 moaștele Sf. Cuvioase Parascheva, aduse din Constantinopol, erau așezate cu mare cinste de domnitorul Vasile Lupu în Biserica Sf. Trei Ierarhi din Iași, ctitoria sa. Dimitrie Cantemir descria procedura: „Sultanul Murad al IV-lea a dat voie domnului Moldovei, Vasile, să strămute sfintele moaște din biserica patriarhească a Constantinopolului și le-a câștigat acestora pentru cele înalte și multe binefaceri și slujbe făcute Bisericii celei mari, că a cheltuit peste 300 de pungi la Poarta Otomană ca să ia voie pentru strămutarea sfintelor moaște. Iar toată strămutarea este zugrăvită pe peretele de miază-zi a Bisericii Trei Ierarhi.“ Cum la turci era interzis a strămuta un mort pe o distanță mai mare de trei mile, Vasile Lupu a cumpărat acest drept de la sultanul în funcție, fiul lui Kosem.
Kosem, al cărei nume de fată era Anastasia s-a născut în jurul anului 1590, în Grecia ca fiică a unui preot ortodox din insula Tinos. A fost cumpărată ca sclavă de către guvernatorul otoman al Bosniei și a fost oferită, ca dar, de acesta, la vârsta de cincisprezece ani, curții otomane, devenind soția prințului Ahmed I. Fata a fost islamizată, numele ei fiindu-i schimbat, potrivit documentelor lui Pietro della Valle, în Kosem („pleșuv”), pentru că avea „pielea moale și fără păr”.
Născută ortodoxă, nu e exclus ca aprobarea plecării importantelor moaște din Istanbul să fie mâna influentei sultane Kosem care îl manevra pe Murad al IV-lea, încă de la vârsta de 11 ani când urcase pe tron.
Sărbătoare mare pentru credicioşii creştin-ortodocşi
Sâmbătă este Sfânta Parascheva, una dintre cele mai importante sărbători ale anului. Sfânta Parascheva este celebrată anual de creștinii ortodocși în data de 14 octombrie 2017. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox.
Ziua Sfintei Parascheva este marcată de o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții: În gospodăriile de la țară, se aprind focuri, oamenii dorind astfel să îndepărteze spiritele rele. Ciobanii consideră că iarna care urmează va fi una grea dacă oile dorm îngrămădite și blândă dacă acestea stau răsfirate. Se mai spune și că dacă de Sfânta Parascheva nu este o zi ploioasă, iarna va veni mai repede.
În această zi se fac praznice pentru morți și se împart ofrande. Mai există tradiția ca gospodarii să îți cumpere cojoace și să facă pregătirile pentru iarnă. Se mai spune că așa cum este vremea de Sf. Parascheva, așa va fi până la Sfântul Dumitru. Totodată, o altă superstiție mai spune că așa cum va fi vremea în ziua Cuvioasei, așa va fi și în celelalte sărbători din acest an.
1. Nu ai voie sa lucrezi in aceasta zi sfanta. Cei care muncesc in aceasta zi au parte de necazuri la serviciu, dar si in familie. Sfanta Parascheva ocroteste familia, iar de ziua ei trebuie sa fim mai smeriti, mai potoliti in actiuni, sa meditam si sa ne rugam pentru mantuirea noastra in fata Domnului.
2. Nu ai voie sa te zgarcesti de la bani si alimente. Daca cineva iti cere ajutorul, nu te feri sa ii intinzi mana ta. Oamenii zgarciti vor avea parte numai de pagube si risca sa saraceasca.
3. De Sfanta Parascheva, Sfanta Vineri de Toamna, e bine sa imparti covrigi, lipii, must nou si vin rosu celor amarati. Cei care dau pomana vor avea sarbatori imbelsugate in tot restul anului.
4. Nu e bine sa faci foc in casa in aceasta zi, oricat ar fi de frig. Se spune ca adevarata credinta tine caldura in sufletele oamenilor. Cei care fac foc in soba pot avea boli la ochi si dureri de cap cumplite.
5. Daca esti necasatorita, nu ai voie sa crosetezi sau sa cosi. Se spune ca femeile care fac astfel de treburi nu se vor marita in veci.
6. Nu ai voie sa mananci nimic pana la ora 12, cand se termina in cele mai multe biserici ortodoxe slujba dedicata Sfintei Parascheva. Cei care mananca dimineata, mai ales produse care nu sunt de post, vor avea probleme cu stomacul, anunţă RealitateaTV.
