Vorbim despre sindromul morţii subite, care a explodat, în ultima perioadă, şi pentru care medicii n-au, deocamdată, nicio explicaţie concretă.

Cei mai mulţi resping, categoric, existenţa legăturii dintre acest sindrom şi vaccinurile pentru COVID-19.

Până vom afla exact de ce au început să pice, precum popicele, oameni aparent sănătoşi, observăm că acest fenomen tragic a ajuns şi în România. La începutul anului, poloistului Andrei Drăghici (23 de ani) i s-a făcut rău în timpul derby-ului Rapid – Dinamo din campionat. Sportivul a ieşit din apă şi s-a stins pe marginea bazinului, în ciuda manevrelor de resuscitare. Ulterior, rezultatele necropsiei au arătat că sportivul de 23 de ani suferea de o boală cardiacă congenitală, numită defect septal atrial.

Edemul pulmonar acut, EPA, e o afecţiune caracterizată de acumularea de fluide la nivelul alveolelor pulmonare, îngreunând respiraţia, prin alterarea schimburilor gazoase la nivelul membranei alveo-pulmonare, ce are ca rezultat scăderea saturaţiei oxigenului în sângele periferic. De cele mai multe ori, edemul pulmonar are la bază o afecţiune cardiacă şi poartă denumirea de edem pulmonar acut cardiogen.

Apariţia unei astfel de afecţiuni în cazul Alessiei e cel puţin bizară. Mai ales că sportivii de performanţă sunt supuşi unor controale medicale amănunţite, periodic.

„Cel mai frecvent, în moartea subită, poate fi infarct miocardic, miocardopatie hipertrofică sau tulburare majoră de ritm. Nu toate aceste afecţiuni preexistente se pot observa la investigaţiile de rutină care se fac pentru sportivi, ci ele pot fi latente sau oculte, motiv pentru care se poate ajunge în această situaţie nefericită de moarte subită“, a explicat Pompiliu Popescu.