Soldatul Ivan Ovlashenko a fost unul dintre cei cel puțin 16.000 de ruși care au murit în Ucraina, mai mulți decât în războiul sovietic din Afganistan. Kremlinului îi este din ce în ce mai greu să ascundă acest lucru.

La scurt timp după ce a fost desfășurat în Ucraina în toamna anului trecut, soldatul Ivan A. Ovlashenko a filmat un scurt videoclip în care apare îmbrăcat în ținută de camuflaj și cu o pălărie de lână verde măsliniu, stând într-o pădure cu frunze îngălbenite, în timp ce alți soldați din apropiere pregăteau un proiectil de artilerie pentru a trage spre liniile ucrainene, notează New York Times.

„Înregistrez totul”, a spus el, zâmbind înainte de a striga un avertisment: „Mortier!”. Clipul era menit să-și liniștească rudele rămase în Rusia că tranziția sa bruscă la artileristul de front decurgea foarte bine.

Până când nu a mai fost așa.

În septembrie anul trecut, președintele Vladimir Putin a ordonat mobilizarea a 300.000 de oameni pentru a consolida apărarea rusească slăbită din Ucraina. Sute de mii de ruși precum soldatul Ivan - muncitori în fabrici și electricieni, asistenți medicali și jucători de baschet, tractoriști și muncitori în școli - au plecat la război.

Promisiunea unor plăți de 3.000 sau 4.000 de dolari pe lună s-a dovedit a fi un stimulent uriaș, alături de apelurile la apărarea patriei. „Ce sunt eu, nu sunt bărbat?” le-a spus Ovlashenko surorii și fostei sale soții. „Trebuie să-mi protejez țara, fiica mea”.

În interviuri lungi, femeile au declarat că au fost surprinse de modul în care Ovlashenko, în mare parte apolitic până în acel moment, a început brusc să vorbească despre faptul că Occidentul plănuiește să folosească Ucraina ca punct de plecare pentru a ataca Rusia. Dacă nu va lupta în Ucraina, a spus el, va trebui să se lupte cu inamicul pe străzile din Bataysk, orașul său natal, un nod de cale ferată chiar în afara orașului Rostov pe Don, din sud-vestul țării.

„Cifrele sunt secrete”

Mobilizarea a schimbat calculele războiului. Nu mai era o „operațiune militară” îndepărtată, așa cum o numește în continuare Kremlinul, luptată de soldați mercenari și separatiști ucraineni, recrutați cu forța. Dintr-o dată, cetățenii ruși obișnuiți au fost împinși în tranșee.

Acum, la mai bine de cinci luni mai târziu, ritmul morților și răniților care se întorc în Rusia se accelerează, cu sicrie de zinc care sosesc în locuri precum Bataysk. Este un model care se repetă în întreaga Rusie, chiar dacă morții rămân în mare parte ascunși.

„Cifrele sunt secrete”, a declarat Max Trudolyubov, un analist politic rus și editorialist de ziar stabilit în Vilnius, Lituania. „Cei mobilizați sunt din orașe mici, din locuri îndepărtate. Strategia este de a răspândi pierderile cât mai mult posibil în toată țara”.

Oficialii serviciilor de informații occidentale estimează că 200.000 de soldați de partea rusă au fost uciși sau răniți în acest război. Dintre aceștia, peste 16.000 au fost confirmați morți în surse publice, potrivit unui proiect realizat în comun de Mediazona, un post de știri rusesc independent, BBC News Russian Service și cercetători voluntari. Deși numărul real este, fără îndoială, mult mai mare, chiar și această cifră depășește deja bilanțul oficial al morților din timpul războiului de nouă ani al Uniunii Sovietice în Afganistan.

Ivan a avut o viață „nemilitară”

Printre morți se numără peste 1.366 de noi recruți, potrivit proiectului. Soldatul Ovlashenko, în vârstă de 30 de ani, a fost unul dintre ei.

El a crescut în Bataysk, descendent al unui lung șir de muncitori feroviari, și era cu doar 16 luni mai tânăr decât sora sa, Valentina, de care era foarte apropiat.

Valentina Strelkova, numele ei de căsătorie, își amintește de fratele ei ca de un copil slab, agil și neînfricat - un potențial acrobat de circ. A rămas devotat surorii sale pe tot parcursul vieții, a spus ea, lăsând orice făcea atunci când avea nevoie de el.

După ce și-a terminat serviciul militar obligatoriu, a mers să lucreze pentru Pepsi în merchandising.

Valeria Ovlashenka a lucrat și ea pentru Pepsi, în vânzări. Când ea i-a respins avansurile, el a dat o petrecere pentru tot personalul, întâmpinând-o cu un buchet de flori. În scurt timp, el a cerut-o în căsătorie, iar a doua zi ea a descoperit că era însărcinată. S-au căsătorit în martie 2017, iar fiica lor, Polina, s-a născut mai târziu în acea vară.

Au divorțat după doi ani, dar niciunul dintre ei nu s-a întâlnit cu altcineva, iar Ovlashenka a sperat mereu că se vor reuni.

Convocarea la mobilizare din 26 septembrie a fost un șoc pentru fosta soție și sora sa, mai ales că Ovlashenko a semnat-o imediat. „Nu a fost niciodată interesat sau implicat în știrile politice”, a declarat sora sa.

„Nu îl vedeam pe soțul meu ca pe un patriot”, a spus femeia. „Cred că el voia doar o schimbare de peisaj".

Tatăl și sora lui Ovlashenko conduceau în fiecare zi până la tabăra de antrenament, aflată la mai mult de o oră distanță, în fiecare zi. Li s-a dat o listă de lucruri necesare pe care trebuiau să le adune - practic, totul, cu excepția vestei antiglonț și a căștii sale. I-au cumpărat haine mai călduroase, genunchiere, un sac de dormit, un rucsac și două cagule, printre alte echipamente, cheltuind mai mult de 1.200 de dolari.

Trimis pe front după doar o săptămână de antrenament

Ovlashenko a fost trimis pe neașteptate la Donețk după doar o săptămână în tabără, a declarat familia sa. În timpul serviciului militar anterior, el fusese șofer. De data aceasta, a fost repartizat la o unitate de artilerie. Soldații nou mobilizați nu au primit nicio pregătire la centrul de instruire, le-a spus el: „Tot ce am învățat, am învățat pe front”.

Nu a împărtășit niciodată unde se afla exact, dar cu fiecare apel, sunetul tunurilor mari răsuna tot mai tare. În cea mai mare parte, a spus că lucrurile erau „bine”, deși a lăsat masca să alunece o dată. „Nu-ți poți imagina ce fac aici”, i-a spus el surorii sale, părând îngrozit. Apoi a tăcut.

În exterior, fața lui a devenit mai masculină, mai dură, a spus fosta lui soție, în timp ce ochii lui aveau adesea o privire frenetică pe care ea o recunoștea din certurile lor conjugale.

Nu prea vorbea despre morți. Odată, când fosta lui soție l-a întrebat despre agitația pe care o auzea în fundal, el a spus că soldații beau pentru a-și comemora camarazii căzuți. Altă dată a povestit că a văzut multe cadavre „reci”, dar puține cadavre recent ucise.

În decembrie, după ce a suferit o rană ușoară în umăr, apelurile sale au devenit mai frecvente și mai emoționale. „Era ca și cum ar fi explodat”, a spus Ovlashenka. El trimitea constant bani pentru Polina - pentru haine, un brad de sărbători, circ și o excursie la schi.

Totuși, când fosta lui soție a abordat subiectul reîntâlnirii lor, el a dat înapoi și au amânat discuția până la întoarcerea lui.

Ajunul Anului Nou a fost ultima dată când sora lui a vorbit cu el. „Era foarte vesel, optimist, pozitiv”, a spus ea. Pe 6 ianuarie, el și-a sunat fosta soție pentru a o întreba dacă Polinei i-au plăcut cadourile.

Ultimul semn de viață a venit pe 9 ianuarie. Atunci când nu putea vorbi, el trimitea prin SMS un emoji ca o față zâmbitoare.

Începând cu 10 ianuarie, a existat o tăcere tulburătoare. Sora lui a format toate numerele de la care sunase, dar nimeni nu știa nimic.

Pe 14 ianuarie, familia a aflat de la biroul de recrutare militară din Bataysk că fusese ucis când un obuz de tanc a explodat în tranșeele de lângă Makiivka, Ucraina.

Li s-a spus că trupul său a fost trimis în apropiere, la Rostov, la morga militară principală, dar militarii le-au spus să nu-l viziteze. Explozia i-a sfâșiat trupul, iar ei aveau dificultăți în a-l identifica. Familia a sperat că au greșit persoana, dar o amprentă digitală a confirmat în curând că este vorba despre el.

La înmormântarea din 20 ianuarie nu a existat niciun sicriu deschis.

Polina, în vârstă de 5 ani, nu a fost la înmormântare, dar știa despre război. Mama ei i-a spus inițial că tatăl ei se afla într-o lungă călătorie de afaceri, dar Polina și-a dat seama din convorbiri că era pe front.

„A ales o viață pașnică, o profesie pașnică, o specialitate nemilitară”, a declarat sora sa. „Dar viața lui s-a dezintegrat complet într-un mod diferit”.