Moartea misterioasă a „Sultanului”, creatorul României moderne. Boala banală care l-a ucis pe Ion I.C. Brătianu
La 24 noiembrie 1927 se stingea pe neaşteptate premierul României, Ion I. C. Brătianu. Cel mai mare lider pe care l-a avut vreodată Partidul Naţional Liberal, premier cu cinci mandate consecutive, supranumit ”Vizirul” sau ”Sultanul”, Brătianu a fost un politician strălucit.
Cel mai puternic om din România în anul 1927, premierul Ionel Brătianu, şi-a găsit sfârşitul din cauza unei banale amigdalite. Infecţia din gât s-a extins în sânge şi, în doar câteva zile, cel supranumit ”Regele neîncoronat al României” a murit subit. Moartea sa fulgerătoare a născut o teorie a conspiraţiei potrivit căreia premierul ar fi fost ucis de agenţii de la Moscova care l-au contaminat cu streptococi.
Ion I.C. Brătianu, un politician strălucit al României moderne FOTO Arhivă Adevărul
Diplomatul de top provenea dintr-o familie cu tradiţie în ale politicii, ar fi trebuit să îmbrăţişeze o carieră de inginer. Fiul lui Ion C. Brătianu a plecat la Paris să studieze la Şcoala Politehnică şi Şcoala de Poduri şi Şosele şi, în 1889, avea diplomă de inginer. La întoarcerea în ţară a fost cooptat de Anghel Saligny la Căile Ferate Române.
A ajuns să facă politică după moartea tatălui său, care ţinuse până atunci în mâini frâiele liberalilor. Ionel Brătianu a intrat în Partidul Liberal în 1895, când avea 31 de ani, şi a devenit liderul aripii reformatoare din partid.
A deținut cele mai importante funcții
Ionel Brătianu a fost de cinci ori preşedinte al Consiliului de Miniştri, fiind omul cu cea mai mare putere de decizie în momente conflictuale decisive pentru România. A fost preşedinte al Consiliului de Miniştri în momentul intrării României în Primul Război Mondial şi a condus ţara în momentele dificile ale retragerii în Moldova. A fost de trei ori ministru de Interne, de două ori ministru al Apărării Naţionale şi a condus, în două mandate, şi Ministerul Afacerilor Externe.
În timpul crizei dinastice provocate de renunţarea principelui Carol la tron, Brătianu a fost primul care a propus eliminarea acestuia de la succesiunea la tron. De numele lui Brătianu se leagă adoptarea în România, în 1923, a Constituţiei României, considerată la vremea respectivă una dintre cele mai liberale din Europa.
Infecția s-a extins în organism
Când se afla în cel mai de vârf moment al carierei sale politice, puternicul politician a fost ucis de o boală banală. S-a îmbolnăvit de amigdalită. Boala s-a dovedit a fi una galopantă şi, în numai câteva zile de la diagnosticare, premierul României a început să se simtă rău şi să aibă crize de asfixiere. I s-a făcut o traheotomie, dar medicii au constatat extinderea infecţiei în organism.
În faţa diagnosticului de septicemie, moartea lui Brătianu, care până atunci nu fusese luată în calcul, a devenit un scenariu cert. Infecţia din sânge a dus la blocarea rinichilor.
"După dejun, a relatat diplomatul Raoul Bossy in jurnalul său, mă întorc şi găsesc pe doctorii Danielopol, Burileanu şi Lupu, care par a nu mai avea nici o speranţă. Casa este plină de lume: familia, intimii, Guvernul, Regina Maria şi regenţii vin să vadă pe Elisa Brătianu şi să-i ceară veşti. Biata femeie este prăpădită”, scrie I Ghe. Duca, în memoriile sale, despre sfârşitul lui Brătianu.
Brătianu a murit în dimineaţa zilei de 24 noiembrie 1927, la 63 de ani, şi în plină ascensiune politică. Cauza morţii menţionată de medici pe certifcatul de deces a fost: angina streptococică. A fost înmormântat aşa cum ceruse: "Nu vreau nici armată, nici discursuri”. Trupul neînsufleţit al premierului răpus de amigdalită a fost depus la Ateneu şi, mai apoi, înmormântat în satul său natal, Florica.
Ce teorii s-au vehiculat
După moartea lui Ionel Brătianu au apărut mai multe teorii legate de ceea ce i-a produs decesul. S-a spus că ar fi contactat boala în urma unei întrevederi avute cu diplomatul Nicolae Titulescu, cu câteva zile înainte să cadă la pat. Titulescu s-ar fi vindecat, însă lui Brătianu afecţiunea i-a fost fatală. Un alt scenariu vehiculat a fost legat de ineficienţa tratamentului aplicat de medici. S-a spus că moartea lui Brătianu ar fi fost, în zilele noastre, un caz de malpraxis.
De asemenea, s-a vorbit și despre o posibilă contaminare cu streptococi înalt patogeni de către agenţii Moscovei, care l-ar fi vrut eliminat de pe scena politică europeană pe premierul liberal al României.
Sursa: adevarul.ro