Prima vizită a lui Volodimir Zelenski în România de la invadarea Ucrainei de către Rusia a fost prilej pentru discutarea unor subiecte fierbinți, de la sprijinul militar pentru țara vecină, detaliu confirmat de ambii șefi de stat, până la teme economice și sensibile din punct de vedere bilateral.

Mizele vizitei-fulger a lui Zelenski FOTO: Presidency

Volodimir Zelenski a făcut un tur de forță în România, având întâlniri cu cele mai importante persoane din statul român: președintele Klaus Iohannis , premierul Marcel Ciolacu și șefii Parlamentului. Centrul de greutate a fost la Președinție, cei doi șefi de stat discutând mai mult de o oră și jumătate, apoi ieșind la declarații.

Principalele teme avansate de ambii președinți au fost sprijinul militar pentru Ucraina, în războiul declanşat de invazia rusă, cooperarea economică, în special pe tema tranzitului de cereale, dar și subiecte sensibile, precum drepturile minorității române în Ucraina.

Pentru prima dată, Klaus Iohannis a vorbit deschis de oferirea de sprijin militar, însă fără a intra în detalii. „L-am asigurat astăzi pe președintele Zelenski de hotărârea României și a societății românești de a continua sprijinul multidimensional și consistent pentru Ucraina și poporul ucrainean, inclusiv cel de tip militar, atât timp cât va fi nevoie până la victoria împotriva agresiunii ruse, până la eliberarea întregului teritoriu, tragerea la răspundere a tuturor celor vinovați de crimele comise și, mai departe, în procesul de refacere și reconstrucție a țării“, a punctat șeful statului. Nici Volodimir Zelenski nu a vrut să dea prea multe detalii, cu toate că a menționat că a insistat pe apărarea antiaeriană. „Nu vă pot spune toate detaliile. Aici pot să existe şi informaţii pe care nu le putem face public. Accentul principal a fost pus de mine pe sisteme antiaeriene“, a precizat liderul de la Kiev.

Pe tema cerealelor, Iohannis a subliniat obiectivul dublării capacității de tranzit, însă a făcut referire şi la protejarea fermierilor români. „S-a agreat deja dublarea capacității lunare de tranzit prin porturile românești la 4 milioane de tone de produse agricole. Prin România tranzitează în prezent aproape 60% din volumul total al exporturilor de cereale din Ucraina“, a afirmat Iohannis. La rândul său, președintele Ucrainei a punctat că a fost dezvoltată o logistică bună pentru tranzitul de cereale, urmând a fi deschis un coridor și prin Republica Moldova.

Pe tema drepturilor minorităților în Ucraina, mai vorbăreț a fost Iohannis. „Noi ne dorim ca cele două minorități, care sunt importante pentru noi amândoi, să aibă drepturi similare, în special ne referim aici, evident, la limba vorbită și la educația primită în limba maternă“, a precizat liderul de la Palatul Cotroceni. Zelenski a amintit că subiectul a fost discutat, însă nu a dat absolut niciun detaliu despre direcția abordării temei care a dus la unele tensiuni între cele două capitale.

În schimb, în declarația comună semnată de cei doi șefi de stat, cei doi președinți însărcinează guvernele celor două țări să rezolve fără întârziere problema distincției artificiale dintre limba română și „limba moldovenească“.

Bâlbe privind discursul din Parlament

La nivelul Parlamentului, autoritățile s-au întrecut în bâlbe și explicații referitoare la ceea ce se întâmplă în cazul discursului ținut de Volodimir Zelenski. Încă de luni era așteptată ora pentru plenul comun în care trebuia să țină discurs în Parlament. Marți dimineață, Parlamentul a decis să anuleze plenul comun pentru validarea mai multor funcții, pentru ca de la 17.00 să țină discursul în plen președintele Ucrainei. În jurul prânzului au început discuțiile despre posibila amânare a discursului, pentru a fi evitat un scandal creat de senatoarea Diana Șoșoacă sau de unii reprezentanți ai Alianței pentru Unirea Românilor. Până la urmă, a fost amânat, fiind ținut doar un plen comun pentru funcțiile de la Curtea de Conturi și ANCOM.

Președintele interimar al Camerei, Alfred Simonis, a negat faptul că motivul amânării este legat de un posibil scandal. „Este președintele unui stat aflat în conflict în urma invaziei împotriva Ucrainei. Programul domniei sale este unul care se schimbă de la clipă la clipă. O să aflăm și motivul. Am mari dubii că președintele Zelenski, președintele unui stat care este în conflict de doi ani cu Rusia, deci cu Putin, se poate speria de Șoșoacă sau alți extremiști. Nu are legătură Parlamentul României cu decizia de a nu participa la ședința de plen“, a afirmat Simonis.

Totuşi, Simonis a menţionat că nu a fost o decizie a Parlamentului.

Referitor la anularea discursului, Iohannis a invocat agenda prestabilită cu omologul ucrainean: „Agenda președintelui Zelenski a fost negociată de către cele două delegații și comunicată public“. În schimb, Zelenski a afirmat că nu era pregătit cu un discurs. „Am venit să vizitez oamenii din România, să le vorbesc. Şi să vorbesc cu președintele Iohannis. De asemenea, să mă văd cu premierul și cu președinții Parlamentului. Dar nu am pregătit niciun discurs, cu tot respectul“, a spus Volodimir Zelenski.

Șoșoacă, avalanșă de jigniri și acuzații

Chiar dacă Volodimir Zelenski nu a mai ajuns în Parlament, Diana Șoșoacă nu a renunțat la ideea de a face tărăboi pe seama vizitei liderului ţării vecine, despre care a afirmat că nu are ce căuta pe teritoriul României: „Dă-ne teritoriile înapoi, Zelenski. Ăsta e mesajul pentru Zelenski. Și-a bătut joc de tot ce înseamnă românii din Ucraina. Le-a interzis limba, le-a interzis religia, le-a închis bisericile, a arestat preoții, a omorât copiii români. I-a trimis în război. Primii care au fost trimiși la război au fost etnicii români. E o epurare a românilor, pe care Ucraina nu o recunoaște“. În lipsa plenului, Șoșoacă a stat la Senat, la mai multe zeci de metri de locul pe unde a trecut liderul ucrainean, cu cele două hărți ale României Mari.

Și președintele AUR, George Simion, a ironizat decizia finală privind absența unui discurs în plen. De altfel, liderul AUR a subliniat că în Ucraina drepturile românilor nu sunt respectate nici în prezent, după schimbările la legea minorităților.

Și alte forțe din Opoziție, cum sunt USR și REPER, au atacat Puterea pentru că ar fi dat înapoi de la discursul lui Zelenski în Parlament pentru a încerca să evite momente jenante legate de atacuri la adresa președintelui Ucrainei în timp ce ținea discursul.

Forțe de ordine peste tot în București

Mai multe locuri-cheie din Bucureşti au fost împânzite de forțe de securitate și de ordine. În preajma Palatului Cotroceni, a hotelului unde a fost cazat de dimineață președintele Ucrainei, în jurul Palatului Victoriei, dar și la Parlament, numărul echipajelor de securitate şi ordine publică a fost mult peste cel obișnuit. De exemplu, în preajma Parlamentului, în mai multe intersecții de pe Splai erau echipaje de Poliție și Pompieri, iar la intrarea din Casa Poporului au fost mai multe filtre de legitimare, precum și echipaje de Jandarmerie.

Cum traduc specialiștii vizita

Specialiștii consultați de „Adevărul“ susțin că vizita președintelui Ucrainei are atât o importanță din perspectiva planurilor politico-economice, dar ține și de pragmatismul Kievului, care are nevoie de sprijin militar, în special pe apărare antiaeriană.

Chestionat pe tema semnificațiilor vizitei, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a punctat: „Foarte multe semnificații din perspective diferite, dar toate importante pentru agenda promovării intereselor României. Este evident un dialog util, necesar din perspectiva strategică în ceea ce privește coordonarea statelor din regiune aflate în proximitatea unui război. E important pentru că se discută și se abordează toate temele sensibile în plan bilateral și multilateral. Ucraina, dincolo de aspectele de sprijin umanitar și militar de care a beneficiat din partea României, în egală măsură este interesată de accelerarea proceselor de integrare în UE. Este o vizită necesară, probabil că ar fi trebuit să aibă loc cu ceva timp înainte, dar este foarte bine că se întâmplă și acum“.

Ștefan Popescu, analist specializat pe relații internaționale, a subliniat pentru „Adevărul“ că a fost un bun moment de rezolvare inclusiv a sincopelor din comunicarea celor două state. „Semnificația principală a acestei vizite este una simbolică, marchează noua etapă a relațiilor dintre România și Ucraina, relații care au fost marcate de neînțelegeri, dar după izbucnirea războiului aceste relații au cunoscut o ameliorare accelerată. România a fost un susținător fără rezerve, mai discret, dar foarte eficient, iar pentru această eficiență pledează faptul că țara noastră a devenit principala rută de tranzit pentru cerealele ucrainene. În același timp, nu trebuie uitat că România are și cea mai lungă frontieră cu Ucraina, nu numai cea mai lungă, ci și cea mai complexă. Este o vecinătate importantă și acest efect de proximitate a făcut din România un adevărat hub de asistență occidentală pentru Ucraina. De asemenea, România a jucat un rol important în tranzitul refugiaților ucraineni, o mică parte a rămas și pe teritoriul României. Cele două capitale, Kiev și București, și-au restabilit un dialog intens, la cel mai înalt nivel. Vizita președintelui Zelenski vine să încununeze într-un fel această evoluție și în același timp să dea și un semnal pe mai departe, pentru că din agenda discuțiilor am văzut proiecte“. În anii trecuți, Iohannis chiar și-a anulat o întrevedere, pe ultima sută de metri, cu fostul șef de stat ucrainean, Petro Poroșenko, din cauza neînțelegerilor pe tema minorităților.

Tot Ștefan Popescu a punctat faptul că orientarea discuțiilor pe apărarea antiaeriană e legată de evoluția războiului din Ucraina. „Ucraina suferă de pe urma atacurilor cu drone, atacurilor cu rachete, care vizează infrastructuri portuare, energetice, de transport. Are două mari nevoi Ucraina, sisteme de apărare antiaeriană cât mai multe, căci este drept că în ultimul moment am asistat la o intensificare a atacurilor rusești în zonele portuare, vecine României, cele fluviale. A doua mare problemă a Ucrainei este legată de muniție, se trag mii de obuze lunar. Liniile de producție occidentale nu fac față pentru acoperirea acestor necesități și cred că și aici România poate avea un rol de jucat“, a completat analistul.

La rândul său, Cristian Diaconescu a subliniat că Ucraina trebuia să ceară și mai mult sprijin, iar atitudinea celor doi șefi de stat privind lipsa declarațiilor transparente pe toate tipurilor de ajutor era de așteptat, pentru că nu se comunică asemenea detalii.

Evitarea discursului din Parlament

Fostul ministru de Externe susține că ar fi fost binevenit un discurs în fața legislativului. „Ar fi fost bine să existe acest discurs în Parlament. Faptul că într-o instituție fundamentală democrației, cum este Parlamentul, s-a ajuns la o situație atât de complicată reprezintă după părerea mea o vulnerabilitate în legătură cu proiecția statului român, nu numai în plan bilateral. Instituția parlamentară este evident un argument în ceea ce privește deciziile în legătură cu proiectele europene și euroatlantice“, a conchis Diaconescu.

La rândul său, analistul Ștefan Popescu susţine poate aceasta a fost soluția cea mai bună: „Vreau să vă spun că președintele Zelenski a ținut un discurs în Parlamentul României (n.r. - 5 aprilie 2022), deci președintele Zelenski s-a adresat deja Parlamentului. Cred că ar fi fost nepotrivite anumite atitudini ostile la adresa sa în Parlament, dar cred că trebuie să acceptam această explicație oficială“.