Joe Biden și Xi Jinping se vor întâlni miercuri la San Francisco în cadrul primului lor summit în mai puțin de peste un an. Este un eveniment de anvergură globală pe care Statele Unite și China trebuie să-l poată prezenta ambele ca pe un succes, scrie jurnalistul francez Pierre-Antoine Donnet, care a publicat circa 15 cărți despre China, Japonia, Tibet, India și alte mari provocări asiatice.

Obținerea unui avantaj în jocul global de go... Aceasta este mișcarea sperată de liderul chinez cu ocazia deplasării sale la San Francisco: să fie într-o poziție de forță împotriva marelui său rival american, care se află angajat pe un al treilea front în Orientul Mijlociu după atacul terorist al Hamas împotriva Israelului din data de 7 octombrie. Oportunitatea de a profita pentru Beijing în timp ce Washingtonul se confruntă cu serioase incertitudini geopolitice într-o regiune care a devenit din nou ca un vulcan în plină erupție.

Dar China nu avansează cu o liniște deplină. Și ea se confruntă cu vertijurile unei situații de urgență: cea a unei economii aflate în dificultate, care acum intră în deflație. Are nevoie de piețele occidentale, care sunt din nou cruciale pentru continuarea dezvoltării unei țări în care apar și preocupări sociale. Potrivit datelor publicate joi, 9 noiembrie, de Biroul Naţional de Statistică (BNS), indicele preţurilor de consum (IPC) a scăzut cu 0,2% în luna octombrie. Indicele prețurilor de producție (IPP) a scăzut la rândul său cu 2,6% în același interval de timp, după o scădere cu 2,5% în septembrie. Această situație nefavorabilă este legată de criza imobiliară gravă din China. Preconizata creștere a PIB-ului în 2023 ar trebui să se situeze în jurul valorii de 5%, cel mai prost rezultat după mai bine de 40 de ani.

Summitul de la San Francisco, programat în marja Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), organizat în perioada 11 - 18 noiembrie, va fi primul din 2017 încoace în Statele Unite pentru conducătorul Partidului Comunist Chinez (PCC). Va fi de asemenea a doua întrevdere fizică între Xi Jinping și Joe Biden și a șaptea conversație între ei de la instalarea președintelui democrat la Casa Albă. „Vor discuta probleme legate de relația bilaterală dintre China și Statele Unite, importanța menținerii unor linii deschise de comunicare și o serie de probleme regionale și globale”, a enumerat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, într-un comunicat. Oficiali americani de rang înalt au confirmat că întâlnirea va avea loc „în zona San Francisco” din California și, de asemenea, au spus că Washingtonul vrea o „rivalitate” cu Beijingul, dar nu un „conflict” sau un „război rece”, relatează Pierre-Antoine Donnet, fost corespondent AFP în China, într-un articol publicat pe Asyalist.

Reluarea dialogului militar

Pentru Joe Biden, obiectivul prioritar este de a se asigura de disponibilitatea omologului său chinez de a renunța la postura belicoasă a țării sale în Asia de Est, mai ales în zona principală de fractură: Taiwan. Administrația americană a marcat deja terenul adoptând o linie intransigentă pe tema Taiwanului. Președintele Biden intenționează să-l avertizeze pe omologul său chinez că americanii sunt „extrem de îngrijorați” de amestecul Beijingului în alegerile prezidențiale din Taiwan programate pentru 13 ianuarie, a explicat pentru AFP un oficial de rang înalt de la Washington.

Ținând cont de acest scrutin - dar și a alegerilor prezidențiale din noiembrie anul viitor din Statele Unite -, anul care vine ar putea fi „destul de turbulent” în relația dintre Washington și Beijing, a explicat oficialul respectiv. „Suntem, de asemenea, îngrijorați de escaladarea fără precedent, periculoasă și provocatoare a activităților militare (chineze, n. red.) în jurul Taiwanului”, a adăugat acesta. Dar Joe Biden îl va asigura pe interlocutorul său chinez că Statele Unite nu susțin independența Taiwanului și că, prin urmare, politica americană în această chestiune nu s-a schimbat în vreun fel.

Taiwanul este de departe cel mai mare subiect de discordie între Beijing și Washington. În ultimele luni, China și-a intensificat operațiunile militare de intimidare împotriva insulei, pe care o consideră drept o simplă provincie a sa care trebuie neapărat atașată, cu forța în caz de necesitate. În patru ocazii, Joe Biden a asigurat public că, în cazul unei tentative de invazie militară a Chinei în Taiwan, Statele Unite vor apăra insula cunoscută și sub denumirea Formosa. Vizita la Taipei din august 2022 a lui Nancy Pelosi, pe atunci președinta Camerei Reprezentanților, a fost considerată o provocare de către Beijing, marcând începutul unei perioade de îngheț în relațiile deja tumultuoase dintre China și Statele Unite.

Cum putem evita rezultarea unei neînțelegeri sângeroase dintr-un asemenea tumult? Cum putem evita actele imprudente, potențial periculoase, care ar putea degenera într-o criză deschisă între cele două țări? Prin reluarea dialogului militar: iată ce așteaptă Washingtonul de la întâlnirea din 15 noiembrie. „Chinezii sunt reticenți și, prin urmare, președintele va presa” pentru a restabili liniile cruciale de comunicare între cele două puteri nucleare, a explicat un alt oficial al administrației Biden. Deci, pentru Washington, obiectivul este „gestionarea rivalității” cu Beijingul. Pentru că, adaugă acest oficial, Statele Unite nu își fac iluzii cu privire la o detensionare reală între cele două superputeri și, prin urmare, nu ar trebui să ne așteptăm la o „listă lungă de rezultate concrete” după summitul de miercuri.

Dar oare este posibilă reluarea dialogului militar? „Da”, potrivit lui Charles Q. Brown, șeful Statului Major al armatei americane, care s-a declarat, într-un interviu acordat pentru Reuters săptămâna trecută, încrezător în dorința Beijingului de a relua acest dialog la cel mai înalt nivel cu Washingtonul. „Cred că există o oportunitate și că, din moment ce președintele se va întâlni cu Xi săptămâna viitoare, avem semnale că există interes” de partea chineză. De asemenea, generalul a considerat că riscul unei viitoare invazii militare a Chinei în Taiwan este scăzut. „Cred că Xi Jinping nu vrea neapărat să pună mâna pe Taiwan cu forța”, a declarat el în fața unui grup mic de jurnalişti în timpul unei călătorii la Tokyo. „Va încerca alte metode pentru a-și atinge scopul. De asemenea, cred că capturarea Taiwanului cu forța și întreprinderea unei operațiuni amfibie la scară largă nu este un lucru ușor”, a subliniat el.

Pe fundalul acestui summit, primul de la cel din Bali, în noiembrie 2022, în marja reuniunii G20 din Indonezia, se află situația explozivă din Orientul Mijlociu. Constrânse, Statele Unite au desfășurat active militare semnificative în această regiune, ceea ce ar putea să ducă la slăbirea posturii sale strategice în Asia de Est. O astfel de perspectivă ar putea încânta conducerea de la Beijing și ar putea stârni un apetit riscant în Taiwan. Dar, în acest registru, potrivit aceluiași oficial de la Washington, Joe Biden îi va cere lui Xi Jinping să „spună foarte clar, în cadrul relației sale emergente cu Iranul, că este esențial ca (regimul de la Teheran, n. red.) să nu caute nici să intensifice, nici să lărgească” războiul dintre Israel și Hamas.

Manifestații împotriva lui Xi Jinping

Summitul dintre Biden și Xi va avea loc în mai multe „sesiuni”, la fel ca cel din Bali, unde discuțiile au durat aproximativ trei ore. Potrivit „The Wall Street Journal”, care citează oficiali americani și chinezi, Beijingul a cerut în mod expres Washingtonului să prevină prezența manifestanților pe traseul pe care Xi Jinping îl va parcurge către San Francisco, precum și în apropierea hotelului care îl va găzdui și a locului de întâlnire. Nici chinezii și nici americanii nu au oferit detalii despre locația acestui summit. „Alegem zona Golfului San Francisco din motive de securitate operațională și nu vom oferi detalii despre locație”, a explicat un oficial american, citat de cotidianul economic din New York. În cadrul ultimei sale vizite în Statele Unite, Xi Jinping a fost primit de fostul președinte Donald Trump sub corul unei mulțimi zgomotoase adunate la reședința din Mar-a-Lago. Mulți manifestanți pentru drepturile omului s-au îngrămădit de-a lungul traseului său.

Xi Jinping nu mai vrea să treacă prin astfel din momente, în condițiile în care activiști ostili Partidului Comunist Chinez și-au anunțat deja intenția de a-și face auzite vocile pe străzile din San Francisco în timpul forumului APEC. „Scopul nostru este să ne coordonăm pentru un protest unificat fără precedent împotriva lui Xi și a PCC. Vor fi tibetani în exil, rezidenți din Hong Kong, uiguri și disidenți chinezi”, a anunțat Topjor Tsultrim, coordonatorul grupului Studenți pentru un Tibet Liber, citat de POLITICO. Activiștii de la Uyghur American Association „vor purta tricouri cu mesajul „opriți genocidul uigurilor”, a declarat președintele grupului, Elfi Iltebir. Membrii Comitetului Național al Partidului Democrat din China plănuiesc să desfășoare o replică în miniatură a balonului de spionaj chinez care a fost identificat peste teritoriul american în primăvara trecută, pentru a-i „ura bun venit lui Xi”, a declarat Allen Chen, directorul general al acestei organizații, citat de asemenea de POLITICO.

În timpul ultimei lor întâlniri de două zile, săptămâna trecută, în Japonia, miniștrii de Externe din statele membre G7, care reunește cele mai industrializate șapte țări din lume, și-au reafirmat unitatea în fața „coerciției economice” și a amenințărilor din partea Chinei împotriva Taiwanului. „Vom continua, de asemenea, să ne confruntăm cu China și acțiunile sale în Marea Chinei de Sud și Marea Chinei de Est”, a declarat Antony Blinken la sfârșitul acestei întâlniri.

Dincolo de confruntarea cu China, Joe Biden va trebui să țină cont și de criticile din rândurile conservatorilor americani, care îi cer mai multă fermitate în relația cu Beijingul. Într-o scrisoare din 9 noiembrie, republicanul Mike Gallagher și alți 12 aleși din Camera Reprezentanților care sunt membri ai Comisiei pentru China l-au acuzat pe președintele american că a abandonat orice măsuri concrete împotriva Beijingului. Drept urmare, potrivit acestora, America lui Biden „înaintează, fără țintă, într-un angajament de tip zombie. […] Până acum, aceste compromisuri nu au avut decât beneficii neglijabile”.

Inteligența artificială și pericolul nuclear

Potrivit South China Morning Post, cei doi lideri de stat vor anunța un acord bilateral privind interzicerea utilizării inteligenței artificiale (IA) în așa-numitele arme „autonome” precum dronele și privind controlul armelor nucleare. Pericolele reprezentate de IA vor fi una dintre temele majore ale acestui summit, spune cotidianul în limba engleză din Hong Kong, citând două surse informate neidentificate.

O mare parte din progresele realizate în ultimii ani de Armata Populară de Eliberare se bazează pe inteligența artificială. „Este esențial să menținem o dimensiune umană în comandamentul nuclear, precum și în controlul său, având în vedere problemele pe care le-am văzut cu inteligența artificială”, a declarat Bonnie Glaser, directorul Programului Asia-Pacific la German Marshall Fund, citat de ziar.

Pentru Oriana Skylar Mastro, cercetătoare la Freeman Spogli Institute din cadrul Universității Stanford, integrarea tot mai mare a inteligenței artificiale în domeniul militar face imperativ un acord între puterile nucleare pentru a preveni utilizarea acestei tehnologii în comandamentul focului nuclear și controlul sistemelor de arme nucleare. Citată de cotidian, ea se arată ponderată în privința unui acord la summitul de miercuri: Xi Jinping și Joe Biden ar trebui să convină asupra necesității de a continua dialogul în acest domeniu, dar despre controlul armelor nucleare nu se va discuta la San Francisco. China este „foarte sensibilă” pe acest subiect pentru că are „un arsenal mult mai mic decât Statelor Unite. (Chinezii, n. red.) nu vor să se angajeze în controlul armelor (nucleare, n. red.) cu Statele Unite, nu cred că poziția lor se va schimba”.

Potrivit unei surse informate citate de South China Morning Post, textul declarației comune pentru summitul de la San Francisco încă nu este finalizat, diplomații chinezi și americani responsabili de redactarea acestuia nefiind încă de acord asupra limbajului de adoptat cu privire la razboaiele din Ucraina si Israel. Nu s-a ajuns încă la un acord cu privire la chestiuni precum Taiwan, precum și activitățile militare chineze în Marea Chinei de Sud și consecințele acestora asupra țărilor vecine precum Filipine, indică ziarul din Hong Kong. Pe de altă parte, există un acord pe subiecte mai puțin sensibile precum creșterea legăturilor aeriene dintre cele două țări și adoptarea de măsuri de combatere a traficului de fentanil, drog produs în principal în China și care provoacă zeci de mii de morți în Statele Unite.

Conflict evitabil

Gestionarea relațiilor sino-americane „începe și se termină cu angajamentul liderilor” celor două țări, a rezumat secretarul de stat american Antony Blinken într-o declarație făcută 8 noiembrie. Rezultatele acestui summit, cred analiștii, vor indica, de asemenea, dorința Beijingului de a trece sau nu în tabăra „statelor canalii”, potrivit expresiei americane, care reunește în principal Rusia, Iran, Belarus și Coreea de Nord. Xi Jinping s-a declarat de mai multe ori „cel mai bun prieten” al lui Vladimir Putin, care a angajat Rusia într-un război brutal împotriva Ucrainei.

De la atacul Hamas asupra Israelului și riposta părții agresate, pe 7 cotombrie, Beijingul nu a descris niciodată această organizație drept „teroristă”. Rețelele sociale chineze sunt pline de declarații deschis antisemite, în mod clar alimentate de mass-media oficială chineză favorabilă apărării cauzei palestiniene și critică la adresa Israelului. „În timp ce China se prezintă ca „prietenul Israelului și al Palestinei”, această aparentă neutralitate ascunde de fapt sprijinul - cel puțin retoric - pentru cauza palestiniană”, spune Quentin Couvreur, doctorand la Sciences Po Paris.

Prin urmare, după cum subliniază cercetătorul israelian Tuvia Gering, pozițiile chineze de la atacurile din 7 octombrie tind să demonstreze „că, în loc să fie marea putere responsabilă care pretinde că este”, China „exploatează acest conflict pentru a obține avantaje geopolitice”, în special în competiția sa strategică cu Statele Unite.

„America trebuie să se angajeze într-o evaluare sobră, nu doar a puterii chineze, ci și a slăbiciunilor acesteia”, recomandă „The Economist” înainte de întrevederea dintre Biden și Xi.

Va fi nevoie de multă diplomație activă de ambele părți pentru a crea condițiile necesare pentru ca acest summit să fie un real succes. Deși programarea acestei întâlniri reflectă deja o anumită deschidere din partea Chinei, totuși Xi Jinping va trebui să găsească un echilibru pentru a nu părea fie prea ferm, fie prea flexibil în faţa cererilor lui Joe Biden.

Situația nu este deloc ușoară nici pentru liderul de la Casa Albă. El trebuie să se prezinte atât ca un șef de stat responsabil într-o lume profund zguduită de războiul din Israel fără a renunța la principiile unei țări care, sub conducerea sa, s-a arătat hotărâtă să rămână prima putere din lume la nivel politic, economic și militar, conchide jurnalistul francez.