Umilită de Austria, țara noastră pare la cheremul Vienei și nu știe când și dacă naționaliștii austrieci vor accepta să ne lase în Schengen. Pentru o poziție strategică cât mai importantă, Bucureștiul trebuie să facă eforturi serioase și să vizeze posturi importante în Comisia Europeană

România e ținută de Austria la porțile Schengen, dar nimeni, nici măcar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu l-a putut convinge pe cancelarul Karl Nehammer să își schimbe poziția . De altfel, după tam-tamul de anul trecut când președintele Klaus Iohannis și politicienii români aveau impresia că intrarea României în Schengen va fi o simplă formalitate, subiectul aproape că a devenit tabu și a fost dat uitării.

Din acest motiv, dar nu numai, România trebuie să găsească soluții pentru a deveni mai influentă la Bruxelles, la fel cum are nevoie să-și întărească prezența economică și strategică în țările din Balcanii de Vest, care urmează să se integreze în următorul deceniu în UE.

Profesor și cercetător la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București, Miruna Troncotă crede că România ar trebui să țintească cât mai sus și să vizeze un post de comisar cu rol de vicepreședinte în viitoarea Comisie Europeană, după alegerile europarlamentare din 2024.

Nevoia unui susținut lobby

„Ce cred eu că mai poate face România asta, așa ca umbrelă strategică mai importantă, este să-și fortifice rolul și locul în UE. Și lucrul ăsta îl poate face negociindu-și o poziție foarte, foarte importantă în viitoarea Comisie Europeană. Știm bine că, bun, asta ține de jocul de culise mai degrabă, de un fel de lobby din acesta intern, între împărțirea dosarelor pe baza a cine câștigă, sigur, alegerile europene, dar eu cred în asta și aș vrea să văd proiecte de țară pentru o poziție strategică”, spune experta.

Și acest lucru nu i-ar fi imposibil României, crede ea, o dovadă în acest sens fiind faptul că în NATO vocea României e una puternică și prin faptul că Mircea Geoană e practic al doilea om din Alianță.

„Avem o poziție strategică la nivelul NATO, prin Mircea Geoană, ar trebui o poziție la fel de strategică de înalt reprezentant sau de un comisar mai important și în UE. Am spus înalt reprezentant pentru că are responsabilități pe zona de politică externă și de securitate, care clar va rămâne una din prioritățile Uniunii Europene pe următorii cinci ani. România ar fi bine să fie în cărți și să facă lobby interinstituțional pentru o astfel de poziție”, explică Miruna Troncotă.

Un exemplu de reușită în acest sens este cel al Poloniei. Între 2014 și 2019, Donald Tusk a fost președinte al Consiliului European. În acest moment, însă, nu este clar dacă România are un astfel de lider, dar acest lucru nu înseamnă că nu ar putea să apară.

„Înainte să avem acel lider, că, în fine, de găsit poate că se găsește, trebuie să avem o voință politică și eforturi comune ca să poți obține o asemenea poziție. Trebuie să negociezi o asemenea poziție, ai nevoie de un tip de unitate, de un tip de fermitate, de o viziune, de consens. Aceste lucruri mai degrabă aș vrea să le văd, pentru că ele s-ar răsfrânge prin poziția strategică pe care România o poate avea pe următorii cinci ani”, adaugă Miruna Troncotă.

Postul ideal pentru România

Ideal ar fi ca România să obțină un post de vicepreședinte la nivelul Comisiei Europene, mai spune experta.

„Am dat ca exemplu, într-adevăr, există o poziție foarte înaltă, dar nu a ocupat-o niciun reprezentant din Estul Europei până acum, cea de înalt reprezentat pentru politica externă și de securitate, care e și o poziție de vicepreședinte al Comisiei Europene. Dacă nu aceasta, tot un alt comisar, un alt dosar care să fie la nivel de vicepreședinte al Comisiei Europene. Oricare dintre acestea, oricare dintre pozițiile de comisar cu rol de vicepreședinte are o vizibilitate și un rol strategic foarte mare”, recomandă ea.

Presupunând că România ar obține o astfel de funcție, reprezentantul nostru nu ar putea susține fățiș România, însă avantajele ar fi oricum enorme, inclusiv în plan strategic.

„Comisarii sunt cu o agendă de apărare a intereselor Uniunii Europene, statele îi propun, dar ei nu reprezintă interesele naționale ale statelor. Deci nu trebuie să presupunem acum că dacă avem un comisar pe o anumită zonă, automat el se va lupta fățiș pentru interesele României. Dar ca vizibilitate și ca impact strategic cred că putem avea un rol foarte mare”, a sintetizat Miruna Trincotă.