MITĂ la PSD! Ca să tacă în Dosarul Belina, Dragnea îi dă Rovanei Plumb primul loc la europarlamentare și funcția de comisar european!
MITĂ la PSD! Ca să tacă în Dosarul Belina, Dragnea îi dă Rovanei Plumb primul loc la europarlamentare și funcția de comisar european! Cele două note de fundamentare pentru hotărârile de guvern prin care i s-a dat băiatului lui Dragnea lacul Belina au fost semnate de Dragnea și Rovana Plumb. DNA n-a putut să-i facă nimic lui Dragnea pentru că Rovana Plumb l-a acoperit. DNA n-a putut să-i facă nimic Rovanei Plumb pentru că PSD a respins în Camera Deputaților condusă de Dragnea, cererea de ridicare a imunității! Rovana Plumb făcut parte din toate guvernele clocite de Dragnea, dar acum vrea imunitate! Și Dragnea i-o dă!
Plumb a semnat Nota de Fundamentare la HG 858:
Plumb și Dragnea au semnat Nota de Fundamentare la HG 943/2013:
Cum l-a mințit nenorocita de Rovana Plumb pe Ponta în ședința de Guvern ca să-i poată da Belina lui Dragnea!
Stenogramele din ședința de Guvern în care s-a adoptat hotărârea prin care s-a creat Hotărârea de Guvern 858 privind modificarea şi completarea, după caz, a denumirii, codului de clasificaţie, descrierii tehnice şi/sau adresei unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului şi aflate în administrarea MINISTERULUI MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE prin Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa şi Administraţia Bazinală de Apă Olt:
"Conform extrasului din Stenograma şedinţei de Guvern din 06.11.2013, declasificat, referitor la ceea ce va deveni HG 858, între min 26’55” şi 28’02”, în raport cu ora de începere a şedinţei, care a fost 13:20, a avut loc următoarea conversaţie:
Dl Victor Viorel Ponta: Proiect de Hotărâre privind modificarea şi completarea, după caz, a denumirii codului de clasificaţie … ceva la Apele Române.
D-na Rovana Plumb: Da. Domnule prim ministru, este vorba de nişte lucrări de cadastru care au fost făcute la trei administraţii bazinale, la Argeş-Vedea, la Olt, şi la Buzău, Ialomiţa, în urma cărora s-au constatat, în momentul în care au fost trecute în domeniul public al statului, câteva neconcordanţe. Pentru a corecta aceste neconcordanţe în urma măsurătorilor făcute de către noi, trebuie să adoptăm hotărârea de Guvern pentru a fi prevăzute conform procedurii legale. Mai avem de luat aici semnătură de la … acum, până la sfârşitul şedinţei.
Dl Victor Viorel Ponta: A, bine, toată lumea. Aprobat, atunci.
D-na Rovana Plumb: Avize de la Finanţe şi de la Justiţie. Am vorbit cu colegii…
Dl Victor Viorel Ponta: dacă aveţi toate avizele, aprobat, altfel nu se publică.
D-na Rovana Plumb: Mulţumesc.
Raportând astfel momentul temporal al conversaţiei la orele de trimitere a faxurilor, rezultă dincolo de orice dubiu că MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE a prezentat un proiect de HG care nu avea avizele obţinute, mai mult, ministerele avizatoare, prin direcţiile de specialitate, nu au avut originalul spre analiză şi avizare.
De asemenea, raportat la conversația dintre numitul Victor Viorel Ponta, premierul României, și numita ROVANA PLUMB, ministrul M.S.C., se cuvine a se sublinia că ministrul, în scurta prezentare pe care o face proiectului de H.G. supus aprobării în ședința de guvern, face o expunere trunchiată, de natură a-l induce în eroare pe premier.
Astfel, numita ROVANA PLUMB invocă strict lucrările de cadastru efectuate, deși acestea nu au nicio legătură cu modificarea codurilor de clasificație și a denumirilor imobilelor. Mai mult, aceste lucrări cadastrale au reprezentat doar pretextul pentru adevăratul scop urmărit: schimbarea codurilor de clasificație și astfel a denumirii imobilelor, pentru a crea aparența că acestea nu mai aparțin bazinului hidrografic Dunărea și albiei minore a fluviului. În acest fel, noua natură juridică a bunurilor, concepută cu caracter aparent și ad-hoc, este menită a deturna atenția ministerelor avizatoare ale P.H.G. 943/2013 cu privire la categoria actului normativ pe care trebuia să o îmbrace transferul insulei și a brațului.
Tocmai acest pretext explică şi de ce martorul Ban Cristian-director management lucrări hidrotehnice (2013-prezent) în cadrul A.N.A.R., fiind întrebat de către ofițerul de poliție judiciară: Cum influențează H.G. 858/2013 posibilitatea de transferare a Insulei Belina și a Brațului Pavel din proprietatea publică a statului și din administrarea ANAR în proprietatea publică a județului Teleorman și în administrarea C.J. Teleorman, a răspuns: HG 858/2013 a fost adoptată pentru ca A.N.A.R. să poată opera modificările în inventarul centralizat conform cadastrului și măsurătorilor efectuate.
Este evident că lucrările cadastrale au reprezentat doar un paravan, H.G. 858/2013 devenind astfel mijlocul prin care proiectul H.G. 943 ajungea realizabil, apropiindu-se de procesul de adoptare.
Elocventă pentru graba promovării noului proiect de H.G. este şi şedinţa premergătoare şedinţei de guvern, în cadrul căreia, conform procesului verbal de redare încheiat la data de 28.03.2018, se fac următoarele precizări:
Bănescu Dragoș-Ionuț: (…) Şi mai am un proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea după caz a denumirii codului de clasificaţie, descrierii tehnice şi/sau adresei unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului şi aflate în administrarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice prin Administraţia Naţională „Apele Române” , Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa şi Administraţia Bazinală de Apă Olt, prevăzute în Anexa nr.12 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat a bunurilor din domeniul public al statului ca urmare a efectuării lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară. Rugămintea este...nu avem avizele, mai avem nevoie de avi ... avem avizele ... nevoie de avizele de la Ministerul de Finanţe şi Ministerul Justiţiei. Se doreşte introducerea acestui proiect de hotărâre pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri.
Moraru Ion: Te rog Dragoș!
Negoiță Dragoș: Am o rugăminte către toți colegii: dacă puteți să fiți un pic mai atenți la partea de transparență decizională pentru că anumite acte normative nu au parcurs toată procedura de transparență decizională și să nu avem după aceea probleme. Vă mulțumesc!
Moraru Ion: În cazul în speță, care e situația? Spune, spune!
Negoiță Dragoș: Nu, nu a parcurs etapele.
Bănescu Dragoș-Ionuț: Domnul ministru, nu știu. În situația în care nu avem această procedură îndeplinită o să amânăm pentru săptămâna viitoare. Vă mulțumesc!
Prin urmare, observăm că numitul Bănescu Dragoș-Ionuț, Secretar General adjunct al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, prezenta, luni, 4.11.2013, membrilor participanţi la şedinţa pregătitoare, că M.M.S.C. are iniţiat un proiect de HG care nu avea avizele ministerelor avizatoare, nu avea procedura de transparenţă decizională parcursă şi cu toate acestea, sublinia: Se doreşte introducerea acestui proiect de hotărâre pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri.
Folosirea verbului a dori la forma impersonală improprie reflectă că acțiunea nu poate fi atribuită unei persoane.
Este însă evident că folosirea formei impersonale este tocmai pentru a ascunde numele persoanei care doreşte ca proiectul de H.G. să fie adoptat cu celeritate, în ciuda faptului că la nici măcar 24 ore, urma să fie prezentat în şedinţa de guvern cu aceleaşi inconveniente: lipsă avize, lipsa procedură transparenţă decizională.
Graba despre care facem vorbire, este motivată nu numai de sugestia M.D.R.A.P., prin adresele către M.M.S.C. şi A.N.A.R. din 21.10.2013, de promovarea cu celeritate a unui proiect de HG , dar şi de o implicare discretă.
Astfel, cele două mail-uri între angajatele M.D.R.A.P. şi M.M.S.C., deşi conform adresei 102.549/24.08.2017 a M.D.R.A.P., referitor la proiectul de act normativ al HG 858/2013, acest minister nu a avut nici calitatea de iniţiator şi nici de avizator, denotă implicarea M.D.R.A.P. în reuşita adoptării HG 858/2013, mai ales în condiţiile în care va furniza M.M.S.C. extrasele de carte funciară, deşi corect era ca acestea să fie înaintate de către A.N.A.R., astfel cum precizează că ar fi făcut-o prin adresa 5825/CC/27.03.2018. Nu în ultimul rând, mail-ul prin care se înaintau către M.D.R.A.P. proiectul de H.G., nota de fundamentare şi anexa, arată că acest minister era informat îndeaproape despre parcursul proiectului de act normativ.
Din procesul verbal 218/P/2017 din 28.03.2018, rezultă că la data de 26.11.2013 s-a desfăşurat şedinţa pregătitoare, la care au participat din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, inculpata STOIAN(fostă Vasile) IONELA - director general, și șeful de serviciu Bălan Cătălin. Înregistrarea audio pusă la dispoziţie de S.G.G., a relevat următoarea discuţie:
Stoian(Vasile) Ionela: (…) Un alt proiect de hotărâre este Hotărârea privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice – Administrația Națională „Apele Române” în domeniul public al județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman. Proiectul a fost transmis în copie și la colegii de la Ministerul Justiției, în momentul de față este la colegii de la finanțe. Ar fi... încă mai avem discuții pe un contract de închiriere pe care... care va fi preluat de Consiliul Județean, în rest nu sunt probleme, e un proiect mai vechi de care toată lumea știe, rugăm să fie inclus pe ordinea de zi. (…)
Rezultă astfel, că inculpata STOIAN (VASILE) IONELA cunoştea exact care era situaţia cu privire la Proiectul de HG 943/2013, respectiv lipsa avizelor la momentul desfăşurării şedinţei pregătitoare. Mai mult, în cadrul acestei şedinţe, nu se prezentase forma finală a proiectului de HG, astfel cum dispune HG 561/2009: Dupa obtinerea avizelor institutiilor prevazute la art. 22, initiatorul va transmite Secretariatului General al Guvernului, in original, forma finala a proiectului de document de politici publice sau, dupa caz, a proiectului de act normativ, insotit de eventualele observatii si propuneri ale tuturor institutiilor avizatoare, precum si de nota justificativa privind insusirea sau neinsusirea acestora, daca este cazul.
Se mai observă că inculpata STOIAN (VASILE) IONELA exprimându-se în sensul: în rest nu sunt probleme, ascunde membrilor participanţi exact adevărata problemă: imposibilitatea trasferului imobilelor prin HG.
La data de 27.11.2013, proiectul de H.G. ce va purta ulterior nr. 943 se adoptă cu menţiunea să se ţină seama de observaţiile M.F.P., după cum apare scris pe unul dintre materialele pentru şedinţa de guvern", se arată în rechizitoriul procurorilor.
Dosarul în care Sevil Shhaideh a fost trimisă în judecată, alături de alte persoane, este judecat de Tribunalul București.
În rechizitoriul dosarului Belina, obținut de Comisarul.ro, cauză în care a fost trimisă în judecată Sevil Shhaideh, fost vicepremier și actual consilier al Vioricăi Dăncilă, că liderul PSD, Liviu Dragnea, ar fi mers în repetate rânduri pe Insula Belina, comportându-se „cel puțin ca un adevărat posesor”, deși nu era titularul unui contract de închiriere. Mai mult, procurorii DNA precizează că de mai multe ori deplasările s-au realizat cu elicopterul, pe insulă fiind amenajat, în 2016, un heliport neautorizat.
"Mijloacele de probă administrate în prezentul dosar au relevat o legătură apropiată între S.C. TEL DRUM S.A. şi numitul LIVIU DRAGNEA, a cărui prezenţă în repetate rânduri, pe Insula Belina, închiriată de S.C. TEL DRUM, a fost dovedită. Acesta nu a fost prezent singur, ci, în general era însoţit de apropiaţi din anturajul politic, după cum rezultă din declaraţiile martorilor Vasile Dâncu, Victor Viorel Ponta, Sorin Grindeanu, care au dat curs invitaţiei formulate personal de către numitul LIVIU DRAGNEA, sau de persoane rămase neidentificate, care îl însoţeau pe insulă, aşa cum reiese din declaraţia martorului Constantin Apăvăloaie şi înscrisurile denumite foi de zbor, care atestă numărul de persoane însoţitoare.
Rezultă astfel că numitul LIVIU DRAGNEA îşi invita personal apropiaţii pentru partide de pescuit sau doar pentru a se relaxa împreună într-un cadru natural, beneficiind de toate îmbunătăţirile aduse locurilor prin construcţii şi amenajări ilegale.
Prin urmare, relaţia apropiată cu S.C. TEL DRUM S.A. este demonstrată tocmai de faptul că fără a fi titularul unui contract de închiriere a imobilului insula Belina, numitul LIVIU DRAGNEA îşi permitea să facă invitaţii, să descindă într-un cadru restrâns cu prieteni apropiaţi pentru activităţi recreative, să folosească bunurile mobile şi imobile din areal, comportându-se cel puţin ca un adevărat posesor.
Nu în ultimul rând, arătăm că o parte din deplasările efectuate de către numitul LIVIU DRAGNEA pe Insula Belina s-au realizat cu elicopterul, astfel cum rezultă din procesul verbal din data de 20.10.2017, iar în anul 2016, pe insulă, s-a realizat un heliport, funcţional, dar neautorizat de către organele abilitate. Din declaraţia de martor a numitului Constantin Apăvăloaie, pilotul de la S.C. Cobrex Trans S.R.L., firma deţinătoare a elicopterului cu care se realizau zborurile, rezultă că heliportul a fost realizat după ce martorul şi-a făcut cunoscută intenţia, în faţa aghiotantului numitului LIVIU DRAGNEA, de a nu mai ateriza în zona Belina din cauza terenului accidentat şi plin de bălării.
Din cele expuse, reiese încă o dată faptul că numitul LIVIU DRAGNEA se comporta cel puţin ca un adevărat posesor al imobilelor, din moment ce el era principalul beneficiar al zborurilor cu elicopterul în zona insulei Belina, iar apariţia heliportului vine practic să deservească descinderilor sale în zonă", se arată în rechizitoriul prin care Sevil Shhaideh a fost trimisă în judecată în dosarul Belina.
Procurorii au realizat o prezentare a relațiilor lui Liviu Dragnea cu inculpații din dosarul Belina, menționând că "este fără îndoială că relaţia" liderului PSD cu Sevil Shhaideh și Adrian Gâdea are la bază încrederea pe care Dragnea a dobândit-o în cei doi, "în activitatea desfășurată de către aceștia", încrederea care "poate reprezenta un resort al acţiunilor inculpaţilor GÂDEA ADRIAN IONUŢ și SEVIL SHHAIDEH în legătură cu HG 943/2013 şi a ultimei inculpate în legătură cu HG 858/2013".
"Numitul LIVIU DRAGNEA este fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, care, în urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, a obținut un mandat de deputat în Parlamentul României, în colegiul 3 din Teleorman, pentru ca la data de 21 decembrie 2012, să devină vicepremier și Ministru al Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, funcţii pe care le-a exercitat până în luna mai, a anului 2015.
În aceste împrejurări, pentru preşedinţia C.J. Teleorman au fost organizate alegeri parțiale.
În urma votului popular, inculpatul ADRIAN IONUȚ GÂDEA a devenit noul președinte al Consiliului Județean Teleorman, după ce iniţial, în perioada 2012-2013 fusese Vicepreşedinte al C.J. Teleorman. De asemenea, anterior, inculpatul, în perioada 2011-2012, ocupase funcţia de director al Căminului pentru Persoanele Vârstnice Furculeşti – centru ce aparţine(a) de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, care este o instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Teleorman, în subordinea acestuia.
Începând cu ianuarie 2017, inculpatul ADRIAN IONUŢ GÂDEA a fost numit secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P.), al cărui ministru era inculpata SEVIL SHHAIDEH.
În ceea ce o priveşte pe inculpata SEVIL SHHAIDEH, este de notorietate faptul că aceasta este o apropiată a numitului DRAGNEA NICOLAE-LIVIU.
De altfel, inculpata SEVIL SHHAIDEH a fost persoana care a preluat funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, rămasă liberă după demisia numitului LIVIU DRAGNEA.
Inculpata era familiarizată cu acest minister, în cadrul căruia, la sfîrșitul anului 2012, a fost desemnată secretar de stat, imediat după ce numitul LIVIU DRAGNEA a devenit vicepremier și Ministru al Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice.
Nu în ultimul rând, inculpatei i s-a delegat, în baza Ordinului 1850/2013 privind delegarea unor atribuţii ale ministrului D.R.A.P., dreptul la semnătură pentru şi în numele viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, LIVIU NICOLAE DRAGNEA, a proiectelor de acte normative iniţiate de M.D.R.A.P., ordinelor cu caracter normativ (…).
Între numitul LIVIU DRAGNEA și inculpata SEVIL SHHAIDEH există însă o colaborare mult mai veche decât perioada de timp comună din cadrul M.D.R.A.P..
Astfel, conform curriculum vitae, inculpata SHHAIDEH SEVIL a ocupat în perioada mai 2007- decembrie 2012 funcția de coordonator în cadrul Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România cu sediul în Alexandria, str. Dunării, nr. 178, jud. Teleorman, în timp ce numitul DRAGNEA NICOLAE-LIVIU a ocupat funcția de președinte al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, în perioada 2004-2012.
Prin urmare, iată relevate doar câteva aspecte care demonstrează relaţia pe care numitul LIVIU DRAGNEA o avea cu inculpații ADRIAN IONUŢ GÂDEA și SEVIL SHHAIDEH, la data săvârșirii faptelor prezentate în rechizitoriul de față.
Acționând în modalitatea descrisă anterior, inculpații au creat un folos S.C. TEL DRUM S.A., societate ai cărei administratori, după cum s-a arătat, sunt cel puţin cunoştinţe cu numitul LIVIU NICOLAE DRAGNEA, care, în calitate de fost președinte al C.J. TELEORMAN și, la data faptelor, vicepremier şi ministru al D.R.A.P., a fost, în diferite intervale de timp, superiorul funcționarilor publici implicați, iar prin relația apropiată faţă de S.C. TEL DRUM S.A. ar fi putut fi direct interesat de folosința celor două imobile, insula Belina şi braţul Pavel, de unde şi vizitele întreprinse", spun procurorii în rechizitoriu.
