Cercetătorii au descoperit o specie „pierdută” de oameni, denumită Juluensis (julureni), care avea un craniu și un creier mai mari decât orice altă specie de hominini cunoscută, inclusiv oamenii moderni. Această specie a trăit alături de Homo sapiens, în China, acum 50.000 - 300.000 de ani.

Homo Juluensis - julurenii - ar fi vânat cai sălbatici în grupuri mici, ar fi confecționat unelte simple din piatră pentru tăiat și, posibil, ar fi prelucrat piei de animale pentru a-și confecționa haine.

Această formă de „hominin cu creier mare” ar fi fost o rudă apropiată a Neanderthalilor și Denisovanilor – alte ramuri ale strămoșilor umani antici, susțin cercetătorii.

Studiile anterioare au tendința de a grupa diverse fosile într-un singur grup. Totuși, paleoantropologul prof. Xiujie Wu, de la Academia Chineză de Științe (CAS), și antropologul dr. Christopher Bae, de la Universitatea din Hawai'i, afirmă că trăsături-cheie au fost omise în înregistrările fosile .

Într-o lucrare „provocatoare”, aceștia susțin că unele fosile prezintă o combinație de trăsături care nu se potrivesc cu nicio specie umană cunoscută.

Cel mai mare creier de om descoperit, al unei misterioase specii - Homo Juluensis

În trecut, orice fosilă care nu aparținea Homo sapiens sau Homo erectus era grupată sub denumirea de Denisovan, un tip de hominin timpuriu înrudit cu Neanderthalii , care s-a încrucișat cu oamenii moderni în Asia.

Cu toate acestea, dr. Christopher Bae susține că unele dintre aceste fosile ar trebui recunoscute ca o specie separată, numită Homo Juluensis.

Cercetătorii au analizat 21 de fosile de hominini, provenind de la un număr necunoscut de indivizi, descoperite în China în anii 1970, precum și fragmente de craniu de la două persoane găsite în 2005, într-o altă locație din China.

Folosind tehnici moderne de analiză a dovezilor fosile , dr. Bae și prof. Xiujie Wu au identificat un set de trăsături care nu se potrivesc cu nicio specie cunoscută.

Cea mai distinctivă dintre aceste trăsături este craniul anormal de mare, care le-a inspirat numele de Julureni.

Prin asamblarea rămășițelor craniului, cercetătorii estimează că acesta ar fi avut un volum de 1.700 ml, semnificativ mai mare decât craniul de 1.330 ml al Homo sapiens.

Craniul uluitor cu formă neobișnuită din Bazinul Nihewan: specie cu trăsături unice

Un craniu extrem de bine conservat a fost descoperit într-o zonă din China cunoscută sub numele de Bazinul Nihewan, care, acum 300.000 de ani, era acoperit de un lac mare.

Paleontologii cred că această specie umană antică și-a stabilit așezările pe malurile lacului, iar astăzi rămășițele sunt îngropate în sedimentele groase ale acestuia.

Craniul nu era doar anormal de mare, ci avea și o formă neobișnuită, fiind mult mai lat la bază decât un craniu tipic. Pe lângă fragmentele de craniu, cercetătorii au găsit ulterior bucăți de maxilar și dinți.

Conform acestora, fosilele prezintă suficiente trăsături distincte pentru a susține existența unei noi categorii de oameni.

În lucrarea lor, publicată în revista PaleoAnthropology , profesorul Wu și doctor Bae au argumentat: „Împreună, aceste fosile reprezintă o nouă formă de hominin cu creier mare”.

Această combinație complexă de trăsături sugerează că între diversele grupuri de hominini care trăiau în Asia, în urmă cu 300.000 - 50.000 de ani, a existat o încrucișare și o ascendență comună mult mai semnificative decât se credea anterior.

Controversele noii specii: provocarea unei noi înțelegeri a evoluției umane

Totuși, aceste argumente au stârnit controverse, unii cercetători subliniind că dovezile fosile pentru Homo Juluensis sunt încă destul de limitate.

Profesorul Jonathan Hawk, de la Universitatea Wisconsin-Madison, a descris această nouă lucrare drept „provocatoare” într-o postare pe X. Cu toate acestea, profesorul Hawk consideră că ideea de bază a teoriei Julurenilor este solidă.

Și într-o postare pe blog , de astă-vară, el a scris: „Cred că evidențele sunt mai extinse decât a presupus majoritatea specialiștilor. A numi toate aceste grupuri cu același nume are sens doar în contrast cu oamenii moderni, nu ca o descriere exactă a populațiilor pe parcursul spațiului și timpului”.

Noua specie nu a fost încă recunoscută oficial din punct de vedere științific – proces ce necesită aprobarea unei autorități taxonomice.

Indiferent de modul în care Homo Juluensis va fi în cele din urmă clasificat, cercetătorii susțin că povestea simplificată a evoluției umane în Asia nu mai poate rezista în fața descoperirilor recente.

Dr. Bae afirmă: „Acest studiu clarifică istoricul fosilelor homininelor, care, până acum, au fost adesea incluse în mod generic în categorii precum Homo erectus, Homo neanderthalensis sau Homo sapiens, fără o analiză detaliată”.

Omul preistoric: descoperiri surprinzătoare și reevalurea arborelui genealogic

Arborele genealogic al speciei umane, odată considerat relativ simplu, a devenit mult mai complex în ultimii ani, pe măsură ce s-au descoperit noi ramuri.

De exemplu, în 2003, oamenii de știință au descoperit rămășițele fosile ale lui Homo floresiensis, cea mai mică specie umană cunoscută, care a trăit în Indonezia acum aproximativ 100.000 de ani.

În 2021, a fost recunoscută oficial existența lui Homo longi, o specie supranumită „ oamenii dragon” , descoperită în China. Homo longi avea un creier de dimensiuni comparabile cu cel al oamenilor moderni, dar prezenta orbite oculare mari și aproape pătrate, riduri proeminente de sprâncene, o gură largă și dinți mai mari.

Pe măsură ce aceste descoperiri continuă să apară, tot mai mulți cercetători consideră necesară o reanalizare a clasificării unor fosile asiatice.

Într-un articol publicat în Nature Communications, profesorul Wu și dr. Bae concluzionează: „Este din ce în ce mai evident că fosilele homininilor din estul Asiei nu doar că se înmulțesc datorită noilor descoperiri, ci prezintă și o variație morfologică mult mai mare decât s-a anticipat inițial”.

Cine au fost Denisovanii

Denisovanii reprezintă o specie de oameni dispărută, strâns înrudită cu Neanderthalienii, dar separată de linia umană modernă (Homo sapiens) cu aproximativ 600.000 de ani în urmă. Au trăit în Asia, iar rămășițele lor au fost descoperite în Peștera Denisova din Siberia, dar ADN-ul lor a fost găsit și în alte regiuni ale Asiei, inclusiv Tibet.

Deși foarte puțin se știe despre stilul lor de viață, dovezile arheologice sugerează că erau capabili de unelte și bijuterii sofisticate, similar cu oamenii moderni. În plus, cercetările genetice au arătat că Denisovanii s-au încrucișat cu alte specii, iar ADN-ul lor este prezent la unii oameni moderni, în special la populațiile aborigene din Australia și la cei din estul Asiei.

Se crede că au avut o arie de răspândire largă și că ar fi putut ajunge primii în Australia. De asemenea, studiile recente indică cel puțin două valuri de amestec între Denisovani și oameni moderni, în urmă cu 50.000 - 200.000 de ani.