O nouă și fascinantă cercetare, realizată de o echipă de oameni de știință australieni, a adus la lumină secretul rarității diamantelor roz. Acestea se găsesc aproape exclusiv în Australia și s-au dovedit a fi deosebit de prețioase și, prin urmare, extrem de scumpe.

Diamant roz FOTO Arhivă

Din totalul de diamante roz existente în lume, peste 90% provin din mina Argyle, situată în nord-vestul Australiei, notează AFP.

Până în acest moment, era un mister neelucidat de ce aceste pietre prețioase rare se găsesc în această locație, la marginea continentului australian, în timp ce majoritatea minelor de diamante se află în interiorul continentelor, cum ar fi Africa de Sud și Rusia.

Modul de formare al diamantelor roz

Cercetătorii dintr-o echipă australiană au dezvăluit secretul, într-un studiu publicat în revista Nature Communications. Autorul principal al studiului, Hugo Olierook, de la Universitatea Curtin din Perth, a explicat că acele două „ingrediente” esențiale pentru formarea diamantelor roz erau deja cunoscute.

Primul ingredient este carbonul, care trebuie să se afle la o adâncime semnificativă. La adâncimi mai mici de 150 de kilometri, carbonul există sub forma simplă a grafitului, același material din care sunt fabricate minele de creioane, care nu ar arăta deloc impresionant pe o bijuterie.

Al doilea „ingredient” crucial este presiunea colosală, suficientă pentru a schimba culoarea unui diamant transparent în roz, dar fără a-l distruge. Hugo Olierook a explicat această transformare spunând că „dacă exerciți o ușoară presiune asupra diamantului, acesta devine roz. Cu toate acestea, dacă presiunea este prea mare, diamantul devine maro”.

Descoperirea echipei de cercetare australiană a permis explicarea modului în care diamantele roz au ajuns la suprafața Pământului, de la adâncimile lor inițiale. Initial, se credea că mina Argyle s-a format cu aproximativ 1,2 miliarde de ani în urmă, dar cercetătorii nu puteau explica cum diamantele au ajuns la suprafață fără un fenomen geologic asociat.

Pentru a rezolva această enigmă, cercetătorii au folosit o metodă de datare extrem de precisă, măsurând vârsta elementelor găsite în cristalele microscopice din rocile minierei. Aceasta a dus la concluzia că diamantele s-au format cu aproximativ 1,3 miliarde de ani în urmă, o perioadă care coincide cu fracturarea primului super-continent al Pământului, cunoscut sub numele de Nuna sau Columbia.

Hugo Olierook a explicat că în trecut, toate continentele erau unite într-o masă terestră unică. Presiunea care a dat culoarea diamantelor roz s-a creat prin coliziunile dintre aceste masive terestre din vestul și nordul Australiei, care au avut loc acum 1,8 miliarde de ani.

Masa terestră s-a rupt cu aproximativ 500 de milioane de ani mai târziu, iar în acest proces, magma a urcat către suprafață, aducând cu ea diamantele roz, asemenea unui dop de șampanie.

În ultimii 200 de ani, explorarea diamantelor s-a concentrat în principal asupra zonelor continentale. Cu toate acestea, descoperirea recentă ar putea schimba cursul cercetărilor, arată Hugo Olierook. El menționează că lanțurile montane rezultate din fracturarea super-continentului Nuna ar putea deveni, în viitor, adevărate „paradisuri ale diamantelor roz”, menționând și zone similare din Canada, Rusia, Africa de Sud și Australia.

Cu toate acestea, unele aspecte ale descoperirii pot fi subiect de dezbatere. John Foden, un expert în diamante de la Universitatea din Adelaide, care nu a participat la studiu, menționează că noua cercetare stabilește cu certitudine vârsta depozitelor din Argyle și oferă o conexiune plauzibilă între formarea diamantelor roz și fracturarea super-continentului Nuna.

Cu toate acestea, el atrage atenția asupra faptului că alte situri asociate cu această eveniment geologic nu au produs diamante roz, sugerând astfel că „nuanța de roz ar putea fi un atribut specific minei din Argyle”.

Dacă lucrurile stau într-adevăr astfel, atunci cota diamantelor roz nu poate decât să crească în continuare, din cauza absenţei unor concurenţi pentru mina australiană, care a fost închisă în 2020, din motive economice.