Autoritățile cer ajutorul cetățenilor pentru a dezlega misterul morții unui tânăr de 18 ani în Valea Caraimanului. Trupul fără suflare al băiatului a fost găsit zilele trecute, însă rucsacul acestuia care ar putea conține date vitale pentru rezolvarea cazului este de negăsit.

Pe acest traseu s-a pierdut tânărul

Misterul morții unui tânăr de 18 ani din București, Alexandru Mărășescu, care a plecat la munte și nu s-a mai întors, ar putea rămâne veșnic nedezlegat după ce rucsacul acestuia, în care se afla inclusiv un laptop, a dispărut fără urmă.

Totul a început pe 8 octombrie când tânărul și-a anunțat familia că pleacă la munte. Nu prea era corespunzător echipat. Mai exact purta pantaloni de trening bleumarin, hanorac negru, cu glugă, șapcă de culoare închisă și încălțăminte sport. Din seara aceleiași zile băiatul nu a mai răspuns la telefon și nici acasă nu s-a întors. Familia l-a dat dispărut. Zilele au trecut, poliția l-a căutat, dar fără rezultat așa că la 23 octombrie familia și-a exprimat acordul cu privire la mediatizarea cazului.

Alexandru Mărășescu

Între timp, salvamontiștii din Bușteni ajutați de jandarmii montani au continuat misiunile de căutare demarate imediat după anunțarea dispariției. Cu o zi înainte de mediatizarea cazului, pe 22 octombrie, salvamontiștii au folosit inclusiv drone, iar un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne a survolat intens zona dintre Bușteni și Sinaia. Din păcate, fără rezultat. „Informațiile despre traseul sau destinația tânărului sunt inexistente”, transmiteau salvamontiștii.

Salvamontiștii din Prahova au reușit pe 27 octombrie să găsească trupul lui Alexandru Mărășescu în Valea Caraimanului. La misiunea de recuperare au participat 11 salvatori montani din cadrul formațiilor Salvamont Prahova, Salvamont Bușteni și 5 jandarmi montani. Se pare că tânărul ar fi decedat încă din 8 octombrie.

Rucsacul dispărut

Salvatorii nu au găsit însă rucsacul cu care acesta plecase de acasă. Conform coordonatorului Salvamont Bușteni, Laurențiu Paraschiv, din loc în loc, inclusiv în Valea Jepii Mici, salvamontiștii au amenajate locuri în care își depozitează diverse scule pe care le folosesc în misiunile de salvare. „Sunt locuri ascunse pentru că nu vrem să ne dispară ceva. Pe 22 și pe 23 octombrie ascunzătoarea de pe Jepii Mici a fost verificată de noi, nu era nimic ieșit din comun, dar pe 29 octombrie am primit un apel și chiar imagini cu rucsacul băiatului care era plasat alături de o pelerină în locul amenajat de noi. Am plecat rapid către zonă, am ajuns în scurt timp, dar rucsacul nu mai era, am găsit numai pelerina.

Cel care a reperat rucsacul a trimis si imagini serviciului Salvamont

Deci după moartea tânărului cineva a găsit rucsacul și l-a lăsat ulterior la locul nostru. A venit o a doua persoană care ne-a semnalat acest fapt, inclusiv cu imagini, dar până am ajuns la fața locului o a treia persoană l-a luat. Acel rucsac poate conține date vitale pentru întregul caz și ar ajuta mult familia înțeleagă evenimentele petrecute. Oricum nu știm deocamdată circumstanțele exacte ale tragicului accident. Poate l-a prins noaptea, poate a întâlnit ursul, s-a speriat și s-a abătut de la traseu, nu știm. Cert este că nu avea echipament corespunzător și că a decedat pe 8 octombrie”, a declarat Laurențiu Paraschiv.

Nu avem de-a face cu un hoț

Gabriel Diaconu, director medical al Centrului MindCare, medic specialist psihiatru, cu supraspecializare în suicidologie, psihotraumatologie și intervenţie de criză, susține că persoana care a luat rucsacul tânărului nu este un hoț în adevăratul sens al cuvântului, cel mai probabil. „Face parte din acea categorie de amărâți care își fac veacul pe munte mai ales în zonele folosite des de turiști. Sunt oameni care trăiesc în condiții precare, în zone enclavizate, fără acces la știri, iar mulți fac parte din populații nomade, nu au nici măcar buletin. Ei nu se confundă cu societatea, vorbesc română, dar nu se confundă cu societatea, repet. Singurul contact cu societatea este munca pe post de zilier la câte un cioban, din când în când, dar atât. În rest cerșesc la turiști sau mai culeg din ce lasă alții pe munte și valorifică cum pot «prada» pe piața neagră, evident. Aceste comunități există, de ne place sau nu. Repet, nu vorbim de un hoț în adevărat sens al cuvântului, ci despre un individ care așa știe să trăiască pe principiul «ce-am găsit al meu sa fie». Sunt 100% sigur că omul nici măcar nu știe că a săvârșit o infracțiune. Pentru el este la fel cum ar culege doze de suc sau bere abandonate de turiști pentru a le vinde la centre specializate. Aceste comunități sunt cunoscute de polițiștii din zonă, în general, iar o investigație serioasă ar da urmări, probabil. Acești oameni au o mare frică de a intra în contact cu autoritățile”, a precizat Gabriel Diaconu.

Reamintim că din punct de vedere legal, însuşirea unui bun găsit este pedepsită penal. Cu toate astea cel care a găsit rucsacul tânărului decedat mai are o șansă de scăpare dacă îl predă repede pentru că articolul 243 din Codul Penal arată că „fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al său se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă”, iar intervalul nu a fost încă acoperit.