Burebista a fost unul dintre cei mai de temut lideri barbari din estul Europei în secolul I îHr. Și-a extins stăpânirea până către centrul continentului și a intervenit în războaiele civile ale romanilor. Moartea sa rămâne însă un mister încă neelucidat.

Burebista este unul dintre cele mai faimoase personaje ale istoriei teritoriului carpato-danubiano-pontic și una dintre cele mai puternice căpetenii barbare din estul Europei , în secolul I îHr. Burebista a devenit rege al dacilor în anul 82 îHr și a ajuns să conducă un teritoriu întins locuit de o multitudine de populații și triburi, învingând inclusiv triburi celtice, bastarne, dar și forțe ale Republicii Romane. Burebista este cunoscut ca unificator al triburilor dacice în secolul I îHr și cel care a centralizat stăpânirea dacică, cu centrul de putere de la Sarmisegetusa. Acest lider unic în istoria triburilor dacice a sfârșit însă în mod misterios, cel mai probabil victimă a unui asasinat, cam în aceeași perioadă în care rivalul său, Iulius Caesar, sfârșea sub cuțitele complotiștilor din Senat.

Boerebistas, un bărbat get

Însăși originea lui Burebista și ascensiunea sa la putere sunt încă disputate de către specialiști.

„Boerebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său, a ridicat pe oamenii aceştia ticăloşiţi de nesfârşitele războaie şi i-a îndreptat prin abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci, aşa încât în câţiva ani a întemeiat o mare stăpânire şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine”, scria geograful grec Strabon în lucrarea sa „Geografia”.

Unii specialiști precum Ioan Horațiu Crișan sau Radu Vulpe cred că Burebista era o căpetenie tribală din zona sud-vestică a Transilvaniei sau de undeva din Câmpia Munteniei, după cum sugerează și o serie de studii mai recente. Burebista a reușit să se impună triburilor din jur și mai apoi, adunând o forță de războinici loiali, a reușit să cucerească trib după trib. În anul 82 îHr, pe vremea când Sulla era consul la Roma, Burebista ajunge mare basileu al triburilor dacice. Nu se știe exact cum, dar Burebista a reușit să supună toate căpeteniile locale pe un spațiu foarte întins, mai ales pentru vremea aceea. Regatul său barbar se întindea din zona Bulgariei și Serbiei de astăzi și până către Polonia și Slovacia, de astăzi.

„În câţiva ani, aşa cum spune Strabo, de la 60 la 48, Burebista făurise cu sabia în mână un mare stat ce se întindea spre apus şi spre nord-vest până la Dunărea de mijloc şi Moravia, spre nord până în Carpaţii Păduroşi, spre est ajungea până la Olbia şi cuprindea Dobrogea în întregime, iar la miazăzi ajungea până la Haemus (n.red. - Munţii Balcani)”, scria istoricul Hadrian Daicoviciu în lucrarea sa „De la Burebista la cucerirea romană”.

Centrul său de putere se afla în Munții Orăștiei, întemeind o adevărată capitală, numită Sarmizegetusa, înconjurată de o centură de cetăți întărite. Burebista se baza și pe componenta religioasă, mâna sa dreaptă fiind marele preot al lui Zalmoxis, numit Deceneu. Tocmai de aceea, Sarsmizegetusa era, cel mai probabil, și un centru religios. Burebista, cu o armată impresionată de barbari, printre care se aflau și neamuri germanice precum bastarnii, reușește să învingă două uniuni tribale celtice, foarte puternice, în zona Balcanică și central europeană. Este vorba de boi și taurisici.

După ce-i înfrânge, îi împinge către centrul Europei și ajunge până la granița cu suebii, aproape de Germania. În plus, Burebista s-a implicat și în războiul civil dintre Iulius Caesar și Pompei. Regele dac preferă alianța cu Pompei pentru a contrabalansa ideile expansioniste ale lui Caesar. În plus, generalul roman îi promisese recunoașterea stăpânirii. Pompei pierde lupta, iar Caesar planifica o campanie împotriva lui Burebista. Cei doi nu vor mai apuca însă să se înfrunte.

Ucis în urma unui complot

Burebista a murit în același an cu Caesar , adică în 44 îHr, ambii sfârșind asasinați. Cel puțin asta arată puținele informații privind moartea lui Burebista.

„Iar Burebista a sfârşit prin a fi răsturnat de nişte răsculaţi înainte ca romanii să fi pornit o armată împotriva lui. Cei ce i-au urmat au îmbucăţit întinderea stăpânită de el, în mai multe părţi”, arată același Strabon.

Nu se știe însă cine au fost asasinii și care au fost motivele răsculaților. Istoricii au emis însă o serie de ipoteze. Cea mai la îndemână se leagă de căpeteniile dacice care-și pierduseră puterea absolută în teritoriile lor, odată cu stăpânirea lui Burebista. Cel mai probabil, este vorba despre căpetenii din zone limitrofe, mai îndepărtate de centrul de la Sarmizegetusa.

„Unificarea Daciei întregi sub o singură stăpânire nu era pe placul multora dintre nobilii daco-geţi, nevoiţi să se închine lui Burebista şi să renunţe la vechea lor autonomie şi la o parte din privilegiile lor. Această aristocraţie tribală nemulţumită urzeşte un complot. Şi cam în aceeaşi vreme îşi are Caesar căderea în plin Senat, străpuns de loviturile de pumnal ale conjuraţilor. Burebista era şi el ucis de o revoltă a unor nobili”, descria uciderea lui Burebista, Hadrian Daicoviciu.

Alte ipoteze

Alte ipoteze în cazul morții marelui Burebista arată însă contrariul. Mai precis, Burebista ar fi fost înlăturat și ucis de aproapiații săi, altfel spus, un fel de lovitură de palat. Cumva, o ipoteză logică, având în vedere că asasinii puteau opera mult mai ușor dacă se aflau mai mereu în preajma regelui dac și îi cunoșteau obiceiurile. Există și supoziția că Deceneu, marele preot, nu ar fi fost străin de acest asasinat.

„Acele căpetenii nemulţumite trebuie să fi făcut parte din anturajul regelui. Nu putea fi vorba decât de vârfuri ale aristocraţiei şi acestea făceau parte din curtea regelui”, scria și istoricul Horaţiu Crişan.

Tot Horațiu Crișan avansează și o altă ipoteză, precizând că nu este ” de necrezut”, și anume că Burebista ar fi fost ucis la ordinele romanilor. Aceștia ar fi găsit trădătorii, nobili nemulțumiți de la curtea regelui dac, pe care i-ar fi plătit pentru a-l înlătura pe acesta.

„Lucrul nu pare de necrezut, şi nici fără analogii. Este neîndoielnic faptul că romanii nu puteau privi cu ochi buni, nu puteau să le fie pe plac ridicarea daco-geţilor în frunte cu nebiruitul lor rege”, adăuga Horațiu Crișan.

Și asta în condițiile în care, după moartea lui Caesar, Octavian, nepotul său, și Marc Antoniu se aflau în război civil, iar pentru Octavian moartea lui Burebista, fără o confruntare militară, ar fi fost avantajoasă. Mai ales că regele dac se spune că avea o armată de 200.000 de barbari, o forță de temut.