Deși Petra este considerat unul dintre cele mai renumite situri antice din lume, există o surprinzătoare lipsă de informații clare despre acest oraș și despre cultura nabateeană care l-a creat. O descoperire recentă la Petra promite răspunsuri revoluționare legate de istoria acestui sit.

Care au fost, de fapt, originile sale? Cum funcționa societatea nabateeană? Și de ce au sculptat manual monumente atât de spectaculoase în stâncile roșiatice ale deșertului iordanian? Acestea sunt doar o parte dintre întrebările care continuă să capteze atenția cercetătorilor și a pasionaților de istorie. Răspunsurile la aceste enigme ar putea oferi o perspectivă valoroasă asupra culturii și civilizației nabateene, ajutându-ne să înțelegem mai bine nu doar trecutul acestui popor, ci și impactul său asupra regiunii și asupra istoriei umanității în ansamblu.

Echipa de arheologi care s-a ocupat de săpături a comparat descoperirea din Iordania (VEZI VIDEO) cu găsirea Sfântului Graal al arheologiei din Petra, după excavarea unui mare mormânt în fața / sub Al-Khazneh. Principala clădire iconică din Petra se numește în mod tradițional Al-Khazneh, adică „Trezoreria”, dar mai este cunoscută și ca „Tezaurul” din Petra.

În interiorul unei uriașe încăperi au fost găsite 12 schelete vechi de aproximativ 2.000 de ani și o varietate de obiecte funerare, realizate din bronz, fier și ceramică – o adevărată surpriză, având în vedere că multe dintre mormintele descoperite în Petra au fost găsite goale sau răscolite, ceea ce sugerează că au fost prădate.

Cu toate acestea, nu toți cercetătorii par entuziasmați de descoperirile făcute; unii chiar exprimă îngrijorări cu privire la semnificația acestora. Aceștia sugerează că, deși mormântul conține artefacte interesante, există riscul ca mediatizarea excesivă să ducă la așteptări nerealiste cu privire la ceea ce poate dezvălui această descoperire arheologică. În plus, unii experți subliniază că multe dintre informațiile despre cultura nabateeană sunt deja cunoscute, iar noutățile aduse de aceste săpături ar putea să nu fie atât de revoluționare pe cât s-ar spera.

Misterele din Petra, Iordania

„Oamenii cred că știu multe despre Petra, dacă recunosc Tezaurul. Totuși, cei care trec pe aici nu sunt conștienți de cât de mult mai este de descoperit sub picioarele lor”, a menționat dr. Pearce Paul Creasman, directorul executiv al Centrului American de Cercetare, care coordonează echipa care se ocupă de săpături.

Descoperirea, mai spune el, ar putea fi esențială pentru a descifra misterele Petrei, care a fost construită de poporul nabateean, ca să servească drept capitală, în jurul secolului IV î.Hr..

În ciuda acestor urme semnificative , foarte puține informații sunt cunoscute despre acest regat nomad arab, care a fost anexat de Imperiul Roman în anul 106 d.Hr.. Nabateenii, un popor arab care a prosperat datorită controlului rutelor comerciale din regiune, erau cunoscuți pentru abilitățile lor de a construi și de a gestiona comercianții.

Despre noua descoperire arheologică se crede că a fost folosit ca mormânt pentru un rege nabateean, deși unele teorii sugerează și alte utilizări, precum un templu sau un loc de adunare.

„Acesta este poate cel mai important mormânt descoperit vreodată la Petra”

Josh Gates, prezentatorul unui documentarului de la Discovery Channel „Expedition Unknown”, care a însoțit arheologii la săpăturile derulate în colaborare între SUA și Iordania, a menționat: „Acesta este poate cel mai important mormânt descoperit vreodată la Petra și o descoperire de proporții istorice. Aceasta nu doar că ar putea dezvălui secretele tezaurului de deasupra, ci ar putea oferi și o privire extraordinară asupra vieților nabateenilor timpurii care au construit Petra. Descoperirea este extrem de rară - în cele două secole în care Petra a fost investigată de arheologi , nu a mai fost găsit nimic asemănător”.

Acest lucru demonstrează că „și în fața uneia dintre cele mai faimoase clădiri din lume mai sunt încă descoperiri uriașe de făcut”, a menționat și prezentatorul.

Potirul din mormânt, similar cu Sfântul Graal din „Indiana Jones”

Titluri internaționale uluitoare au fost publicate rapid, susținute de o fotografie a unei descoperiri descrise de Gates ca fiind „aproape identică” cu Sfântul Graal din „ Indiana Jones și Ultima Cruciadă”, filmul având, de altfel, secvențe filmate chiar în fața Al-Khazneh.

„Un moment extraordinar în care istoria imită arta”, a remarcat Josh Gates.

În realitate, artefactul – un potir din ceramică asemănător Sfântului Graal , găsit în mâna unui schelet – este, de fapt, partea superioară a unui vas spart, motiv pentru care experții în practicile funerare nabateene s-au arătat mai rezervați în evaluarea semnificației mormântului.

Scepticism: „Nu sunt deloc surprinsă de această descoperire”. Motivul frustrării

„Consider că subiectul a fost puțin exagerat în media”, a afirmat dr. Lucy Wadeson, expertă în tradițiile funerare nabateene și profesoară la Universitatea din Edinburgh. Ea a menționat că, deși locația descoperirii atrage atenția, nu prea există noutăți: „Știam despre existența acestui mormânt. Departamentul de antichități din Iordania excavase deja două morminte în acea zonă, două camere secrete subterane, și l-a păstrat pe acesta închis pentru o dată ulterioară, deci nu este o descoperire cu adevărat nouă”.

Megan Perry, profesoară de antropologie biologică la East Carolina University din SUA, expertă recunoscută în practicile funerare nabateene, a avut o reacție mai fermă pe rețelele sociale: „Nu sunt deloc surprinsă de această descoperire – după cum bine știți, am săpat numeroase morminte în Petra și, surpriză! Conțin rămășițe! Nimeni nu este uimit, în afară de cei care nu și-au făcut temele!”.

Experta a făcut referire la ultimele săpături din 2003, când, din cauza birocrației și a lipsei de fonduri, nu s-a reușit să se examineze complet cealaltă parte a sitului sculptat în pereții canionului de la Petra. Situația s-a schimbat la începutul acestui an, când o echipă de cercetători a primit permisiunea de a folosi un radar de penetrare a solului în cadrul monumentului.

„Erau aceste femei divorțate sau erau curtezane sacre în templu?”

Nabateenii au fost un trib arab a cărui origine este încă subiect de dezbatere, dar care a dobândit bogăție și putere în secolele dinaintea erei creștine, datorită poziției lor strategice pe rutele comerciale ale condimentelor prețioase, precum tămâia și mirul, transportate din Peninsula Arabică spre Marea Mediterană. La apogeul civilizației nabateene, puterea lor se întindea de la Damasc până în nordul Arabiei.

Dr. Lucy Wadeson a explicat că arhitectura de stil clasic de la Petra, capitala nabateeană, ilustrează aceste ample legături culturale, dar, deși locuitorii aveau o cultură literară, au lăsat foarte puține dovezi scrise: „Nabateenii nu prea au scris cu adevărat despre ei înșiși, așa că sursele noastre antice despre ei constau adesea în comentarii fugitive din partea grecilor și romanilor”.

Chiar și inscripțiile funerare sunt rare în Petra, a recunoscut experta, însă unele descoperite la Hegra sugerează existența unei societăți foarte diferită de cele contemporane, în care femeile aveau dreptul de a deține proprietăți și posibilitatea de a exercita o putere reală: „Un aspect interesant este că, la Hegra (un alt important sit arheologic nabateean - n.red.), există morminte deținute exclusiv de femei, destinate în mod special îngropării fiicelor și nepoatelor, pe linia maternă. Nu avem informații clare despre motivul acestei practici – erau aceste femei divorțate sau erau curtezane sacre în templu?”.

Și monedele descoperite de-a lungul timpului ilustrează, de asemenea, atât regine nabateene, cât și regi: „Reginele aveau, evident, o putere considerabilă și, în unele cazuri, conduceau în numele copiilor lor”.

„«Sfântul Graal» ar fi să se înțeleagă credințele nabateene despre viața de apoi”

Wadeson a mai spus că „Sfântul Graal” al descoperirilor de la Petra ar fi să se înțeleagă mai bine credințele nabateene despre viața de apoi: „Această cultură nu și-a consemnat mitologia sau istoria. Sau poate că a făcut-o și pur și simplu nu am descoperit încă acest lucru. Ar putea exista papirusuri, de exemplu. Acest tip de dovezi ar putea fi încă de descoperit”.

Trezoreria din Petra și legendele care circulă în jurul său

Petra, „orașul pierdut” al deșertului iordanian, a fost desemnată drept una dintre cele șapte noi minuni ale lumii în anii 2000, datorită arhitecturii sale spectaculoase și misterelor care încă învăluie orașul antic. În antichitate, Petra era cunoscută sub numele de Raqmu. Nabateenii, constructorii orașului, erau maeștri în inginerie și hidrologie, dezvoltând sisteme complexe de canalizare și rețele de captare a apei esențiale pentru viața în deșert.

Al-Khazneh nu este doar una dintre cele mai iconice clădiri, ci se numără și printre cele mai impresionante structuri din Petra Iordania și din întreaga lume. Este sculptat în stâncă și are o fațadă impresionantă de aproximativ 40 de metri înălțime și 25 de metri lățime. Stilul său arhitectural combină influențe grecești, egiptene și orientale, reflectând diversitatea culturală a nabateenilor. Fațada este decorată cu coloane, statui și frize intricate, care prezintă detalii complexe și simboluri. Aceste elemente sunt reprezentative pentru măiestria artistică a nabateenilor.

Numele clădirii provine dintr-o legendă locală potrivit căreia ar ascunde o comoară a unui faraon egiptean. Coloana sculptată din vârful fațadei, considerată „urna” în care ar fi fost ascuns aurul, a fost ținta a numeroase atacuri cu gloanțe și pietre, lăsând semne vizibile, din dorința de a o sparge și a elibera „comoara” de aur.

În ciuda acestui mit, cercetările sugerează că Al-Khazneh a fost mai degrabă un mausoleu regal construit în secolul I d.Hr., probabil pentru un rege nabateean, chiar dacă rămășițele scheletice nu au fost descoperite în interiorul său.

Situl atrage anual sute de mii de turiști și a devenit faimos și prin aparițiile sale în diverse filme.