Satele pădurenilor din Munții Poiana Ruscă, Hunedoara, au păstrat puține rămășițe ale unor așezări antice, însă o comoară descoperită întâmplător în 1874 i-a uimit pe oamenii de știință.

Tezaurul găsit de localnici în împrejurimile satului Cerbăl din Hunedoara (video) cuprindea peste 400 de monede romane și câteva brățări de argint, pe care unii arheologi le-au identificat ca fiind dacice.

Nu se cunoaște locul exact al descoperirii comorii, dar împrejurările în care a fost scoasă la iveală au fost descrise în ziarele vremii.

„În apropiere de Hunedoara, în Transilvania, în ținutul satului Cserbel, un muncitor a găsit, cu ocazia facerii unui nou drum, la o adâncime de cinci picioare, un vas vechi de argint pe care lucrătorii îl sfărâmară îndată. Înlăuntrul lui găsiră un vas de aramă plin de numeroase monete romane în diferite forme și mărimi. Când monetele căzură din vas, lucrătorii se aruncară asupra lor. Dar inspectorul o observă și scăpă o mare parte din ele. Aproape 400 bucăți se află acum, împreună cu vasul de aramă în mâinile inspectorului silvic Fuzi și vor fi transportate peste curând în muzeul transilvănean. Monetele sunt toate de argint și par a aparține celor mai vechi monete ale Romei. Pe una din ele se vede lupoaica dând lapte lui Romul și Rem”, informa revista Transilvania, în 1874.

Unele piese din tezaur, printre care se număra o brățară spiralică de argint, cu capetele în formă de protome de şerpi, a ajuns la muzeul național din Budapesta, în colecțiile căruia au rămas, de altfel, și alte bijuterii dacice descoperite în trecut pe teritoriul Transilvaniei.

Descoperirea comorii i-a uimit pe unii oameni de știință ai vremii, fiind făcută într-o zonă îndepărtată de așezările antice cunoscute la acea vreme.

„Ca fenomen surprinzător, trebuie să menționez în acest moment că în 1874, când oficiul forestier a construit un drum pe jumătatea drumului Runc spre Cerbăl, când au deschis o faimoasă lespede de piatră, au găsit o sumă mare de bani romani, din diferite perioade ale republicii și ale imperiului, despre care experții o bănuiau că era o colecție numismatică romană. Această descoperire este cu atât mai izbitoare, cu cât cea mai apropiată colonie romană se află la patru ore bune depărtare, lângă Vețel, în valea Mureșului, iar în această zonă sunt încă multe păduri”, arăta istoricul Teglaș Gabor, într-un studiu publicat în 1879.

Comoara lui Burebista, ascunsă în Ținutul Pădurenilor

Omul de știință din secolul al XIX-lea a identificat rămășițele unor așezări dacice și romane, în zona Ghelariului, Govâjdiei (video) și Cerbălului, legate de activitatea minieră din Antichitate, în ținuturile bogate în zăcăminte de fier.

Însă numărul vestigiilor arheologice antice din Munții Poiana Ruscă a fost redus, unii istorici explicând faptul că înălțimile Munților Poiana Ruscă nu erau mari astfel încât să îi atragă pe daci, iar terenurile nu erau prielnicii locuirii.

În Ținutul Pădurenilor din Munții Poiana Ruscă comunitățile care au trăit de secole au păstrat tradiții arhaice, asemănătoare celor din epoca romană, iar numele satului Runcu ar avea origini latine, însemnând loc din pădure unde copacii au fost tăiați.

Monede romane, brățări dacice

La începutul secolului XX, istoricul Vasile Pârvan a cercetat comoara de la Cerbăl și a arătat că piesele sale provin din vremea regelui Burebista, fiind îngropate aici la mijlocul secolului I î. Hr..

„În adevăr însăşi comoara de monete romane şi podoabe de argint găsită la Cerbel şi datată înainte de moartea lui Iuliu Caesar şi deci pe vremea lui Burebista, fusese îngropată într-un vas de bronz a cărui toartă lipsea. Tipul de brăţări prin excelenţă caracteristic în Dacia din La Tène-ul IIl e acela cu capetele în formă de protome de şerpi. Se ştie că acest tip de brăţări e şi greco-etrusc şi că se găseşte şi în Thracia sudică, în regiunile eleno-thrace, ba chiar, ca influenţă sudică, până în Scoţia şi în Spania, mai toate în La Tène III”, arăta istoricul Vasile Pârvan, în volumul „Getica” (1926).

Locul exact al descoperirii comorii nu este cunoscut, însă unii arheologi au presupus că s-ar afla la poalele dealului pe care se află satul Cerbăl din Hunedoara, în apropiere de izvoarele pârâului Cerbăl și ale altor pârâiașe care îl alimentează sau pe drumul forestier care urcă dinspre Runcu Mare (video) spre Cerbăl.