Crucea de pe Caraiman a fost construită la altitudinea de 2.291 metri, fiind cea mai înaltă structură metalică situată într-o zonă montană. La ridicarea ei s-a implicat și comunitatea locală, dar și afaceriștii acelor vremuri.

Imaginea 1/7: Crucea de pe Caraiman Foto Shutterstock 4 jpg

Conform arhivelor, fraţii Schiel au pus la dispoziţia constructorilor funicularul fabricii de hârtie din Buşteni. Cu ajutorul acestei instalaţii au fost transportate mare parte din elementele metalice necesare ridicării „Crucii“. Și comunitatea locală s-a implicat. Astfel, locuitorii Buşteniului şi-au folosit atelajele şi animalele de povară pentru a urca până pe platoul Bucegilor restul materialelor necesare construcţiei soclului pe care se înalţă monumentul. În schimb, comuniştii au vrut să-i secţioneze braţele.

Neglijată aproape complet de-a lungul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX, ameninţată chiar cu dispariţia (spre sfârşitul deceniului patru al secolului trecut au existat chiar voci care au cerut secţionarea braţelor laterale ale monumentului şi montarea unei stele roşii în vârful coloanei metalice), devenită un element al cotidianului ultimelor două decenii, „asaltată“ de cei ce îşi găsesc un titlu de glorie efemeră din marcarea numelui prin intermediul diverselor înscrisuri grafitti aşternute pe piatra soclului ori prin slovele scrijelite în grabă pe uşa de acces în interiorul ansamblului, „Crucea de pe muntele Caraiman“ pare să fi redevenit, în sfârşit, un simbol al culturii şi istoriei celor pe care îi veghează din înălţimile munţilor, scrie Andrei Berinde în Historia.

Monumentul a avut nu mai puţin de trei titulaturi diferite. Cel mai des întâlnit în documentele oficiale aflate în colecţiile Arhivelor Naţionale ale României e numele de „Monumentul Eroilor“, în timp ce în limbajul cotidian s-a păstrat, încă din anul 1933, titlul de „Crucea de pe Caraiman“. O a treia variantă ce şi-a făcut loc în unele surse bibliografice secundare – „Crucea Eroilor Ceferişti“ – pare a fi fost generată de faptul că ridicarea monumentului, între anii 1926-1928, a fost realizată prin eforturile lucrătorilor Direcţiei de Poduri din cadrul Direcţiei Generale C.F.R.

Crucea a fost, încă din momentul finalizării lucrărilor de execuţie, o construcţie comparabilă ca realizare inginerească şi simbolistică, cu turnul Eiffel din Paris, Statuia Libertăţii din New York sau Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro.

În 2014, Crucea Eroilor Neamurilor, cunoscută de toată lumea mai ales cu numele de „Crucea de pe Caraiman”, a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cea mai înaltă cruce din lume (39,30 m), amplasată la peste 2.291 metri.

Ceremonial militar și religios

Sâmbătă, 16 septembrie, începând cu ora 12.00, la Crucea Caraiman va avea loc un ceremonial militar și religios de omagiere a eroilor neamului românesc cu ocazia împlinirii a 95 de ani de la inaugurarea monumentului și a 10 ani de la înscrierea acestuia în Cartea Recordurilor.

Pentru a celebra împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, precum și pentru a aduce cuvenita cinstire eroilor ce s-au jertfit pentru unitatea tuturor românilor, în perioada 2016-2021, Ministerul Apărării Naționale a implementat proiectul „Restaurarea, reabilitarea, conservarea și amenajarea unui spațiu expozițional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial”. Lucrările propriu-zise de restaurare a monumentului s-au desfăşurat pe parcursul a 11 luni, preponderent în perioada caldă, astfel: o lună în anul 2018, cinci luni în anul 2019 (iulie - noiembrie) și cinci luni în anul 2020 (iulie - noiembrie).

Proiectul a fost cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, Axa prioritară 5, Prioritatea de investiţii 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.

Concomitent cu lucrările de reabilitare, Ministerul Apărării Naționale a asumat un set ambițios de măsuri de promovare și informare cu privire la simbolistica, semnificația și istoria Crucii comemorative a Eroilor români din Primul Război Mondial.