Unul dintre cele mai stranii monumente medievale din România se află în Hunedoara. Turnul Crivadiei a fost confundat adesea cu o cetate dacică sau cu un fort roman, însă cercetările mai noi au dezvăluit adevărata sa vechime.

Turnul medieval Crivadia (video Adevărul) se numără printre locurile atractive din vestul României.

Istoricii din trecut îl considerau o fortăreață dacică, menită să vegheze la intrarea calea antică prin care inamicii puteau pătrunde în ținuturile Hațegului. Unii, ca Teohari Antonescu, arătau că ar fi fost clădit pentru daci, cu ajutorul meșterilor romani, la sfârșitul secolului I, după ce Decebal îi învinsese pe romani. Alții istorici afirmau că fortul misterios era un edificiu roman, clădit după războaiele de cucerire a Daciei.

„Câmpia Hațegului are forma unui triunghi isoscel, în fiecare colț având câte un pas: larg spre apus - Poarta de fier transilvană, strâmt și râpos spre Nord - Orlea; deluros și frământat spre Sud - Crivadia—Merișor. Dacii, pentru a le închide, au zidit la Orlea un turn de piatră, hexagonal, împrejmuit cu ziduri; la Crivadia, unde pământul e mai frământat, au ridicat pe culmea unei stânci un simplu turn rotund, adevărat paznic la ieșirea Streiului din pasul Merișor spre câmpie. Ceva mai complicate par întăriturile de la Poarta de fier transilvană. Aci au tras de-a curmezișul pasului, la depărtare de 4—500 metri, două perechi de câte trei rânduri de valuri și șanțuri, având un turn rotund între ambele întăriri ca pază și observator”, informa și colonelul Alexandru Culici, în revista România Militară (1937).

Autorul mai arăta că în timpul războaielor daco-romane, legionarii au forțat intrarea în valea Streiului prin trecătorile de la poalele fortăreței.

„O mare luptă se dă la Crivadia, eșirea de nord a Pasului Merișor, în câmpia Barului. Dacii prăvălesc copacii pentru a-și asigura retragerea”, informa colonelul Alexandru Culici.

În ultimii ani, unii turiști și publiciști îl confundă adesea cu cetatea dacică Bănița (video), ale cărei ruine se află în apropiere.

Turnul medieval Crivadia, vechi de cinci secole

Cercetările din ultimele decenii au elucidat misterul turnului medieval Crivadia. Ar fi fost clădit în urmă cu cinci secole, pe calea de acces dinspre sudul ţării spre inima Transilvaniei și era folosit ca punct vamal şi loc de veghe.

„Cercetătorii îl plasează mai degrabă în categoria turnurilor singuratice, cu aparenţă de donjoane, destinaţia lor principală fiind aceea de control şi observare a drumurilor principale (Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatică. Fortificaţii şi cetăţi din Transilvania şi teritoriile învecinate, sec. XIII-XIV, Cluj-Napoca, 2005). Monumentul reprezintă însă şi un reper cronologic pentru alte turnuri de acest fel în primul rând datorită gropii fostei cisterne din incintă, deoarece există informaţii documentare certe despre faptul că acesta a fost construit abia în al treilea deceniu al secolului al XVI-lea”, arată Daniel Iancu, cercetător ştiinţific la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Turnul medieval Crivadia fost construit din piatră de calcar extrasă din împrejurimi, iar zidurile sale atingeau înălţimea de 20 metri. Cu o formă circulară, are diametrul de 13 metri, iar la exterior a fost tencuit. Intrarea era situată în partea de nord, la 4 metri înălţime de pământ şi pentru acces se folosea o scară. În jumătatea de vest are şapte deschideri de tragere cu ambrazuri evazate spre interior, situate la o distanţă de aproximativ 1-1,5 m unul de altul, iar în cea de est era protejat natural datorită terenului accidentat, ceea ce a făcut inutilă practicarea în zid a unor deschideri de tragere suplimentare.

Turnul medieval cu formă circulară se înalță pe o colină deasupra satului Crivadia din Hunedoara și a șoselei Hațeg - Petroșani, oferind călătorilor o panoramă spectaculoasă asupra țării Hațegului și munților Retezat și Șureanu. Ar fi fost ridicat în 1528, la comanda voievodului Petre Pereny (1526 -1529), însă de câteva secole, nu a mai fost utilizat. A fost restaurat la începutul anilor ‘60.

Cheile Crivadiei, aproape de netrecut

Muntele pe care a fost clădit turnul medieval a fost despicat de apele pârâului Crivadia, care au format unul dintre cele mai atractive monumente ale naturii. Cheile Crivadiei din Hunedoara (video - Adevărul) sunt un canion calcaros cu o lungime de aproximativ un kilometru, sculptat de ape în partea sud-vestică a dealului Runcu (788 de metri altitudine). Îngustimea dintre pereţii cheilor şi verticalitatea lor nu au permis formarea unor poteci prin care să te poţi strecura.

Pe unul dintre sectoarele cheilor, pereții verticali sunt apropiați la mai puțin de un metru, iar apele au o adâncime de peste doi metri, chiar și în perioadele secetoase ale anului, astfel că trecerea prin canion este riscantă. Nu sunt poteci prin chei, iar călătorii le străbat prin apă. În mijlocul lor găsesc Cascada Curcubeu, iar în apropierea ei, câteva cavități naturale par să fi fost locuri de refugiu ale localnicilor, în trecut.

„Accesul în Cheile Crivadiei se face prin localitatea Crivadia pe o cale de acces din zona bisericii, pe lângă râul Crivadia și apoi pe o potecă care ne conduce pe sub viaduct în chei. Cheile pot fi explorate cu ajutorul unor cizme mai înalte. După parcurgerea a circa 200 de metri se ajunge la confluența râului Crivadia cu râul Jgheabului unde putem să ne abatem din chei spre o frumoasă cascadă botezată cascada Curcubeu. În continuare râul Jgheabului formează canionul cu același nume. Canionul poate fi parcurs numai cu echipament adecvat si ghizi specializați”, informează reprezentanții Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina.

Liliacul sălbatic, mojdreanul, sorbul și unele specii de plante rare, dar și vipera cu corn pot fi întâlnite de cei care explorează rezervația.