Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.

Astăzi începe cea de-a 73-a ediție a Festivalului de muzică de la Sanremo, desfășurată la Teatrul Ariston din localitate. În competiție vor evolua artiști debutanți, dar și cântăreți consacrați din Italia, printre care Giorgia, Anna Oxa și Gianluca Grignani. Această ediție va beneficia și de prezența unor invitați speciali din Italia și din străinătate, printre care trupa Maneskin (câștigătorii Sanremo 2021 și Eurivision 2021 ), legenda muzicii italiene Ornella Vanoni, dar și Depeche Mode și Black Eyed Peas.

Însă cea mai controversată ediție a festivalului a fost cea din 1967, când concurentul Luigi Tenco a fost găsit mort în camera lui de hotel, la doar 29 de ani. Deși cazul a fost clasat, există și azi multe semne de întrebare.

Supranumit Charles Aznavour al Italiei, Tenco s-a născut în orășelul Cassine din nordul Italiei. Nu și-a cunoscut niciodată tatăl, care a murit în circumstanțe neclare. S-a speculat că Luigi Tenco ar fi fost rodul relației extraconjugale a mamei sale cu un adolescent de 16 ani, fiul unei familii bogate, pentru care lucra la acea vreme.

Deși a studiat Inginerie Electronică, a fost atras de arte, de cinematografie și de muzică. Primul disc al lui Tenco, „Ballate e Canzoni“, a fost lansat în 1962. Unele melodii de pe acest disc au fost cenzurate la vremea respectivă, deoarece s-a considerat că au un conținut explicit sexual. Totuși, a fost rampa de lansare în muzică a artistului.

A participat la Sanremo împotriva voinței sale

În 1967, Luigi Tenco a participat la Festivalul de la Sanremo, dar s-a zvonit atunci că ar fi făcut-o împotriva voinței sale. A interpretat melodia „Ciao amore, ciao“, împreună cu Dalida. Înregistrarea video s-a pierdut, dar cea audio există încă.

În dimineața zilei de 27 ianuarie 1967, Tenco a fost găsit mort în camera sa de la hotelul Savoy, chiar de către iubita sa, Dalida. Era împușcat în cap, iar moartea sa a fost considerată, în cele din urmă, o sinucidere. Aparent, așa cum scria în biletul găsit în cameră, Tenco a fost supărat după ce a aflat că melodia sa nu a ajuns în finală. „Am iubit publicul italian și i-am dedicat în zadar cinci ani din viața mea. Fac asta nu pentru că m-am săturat de viață, ci ca un gest de revoltă față de public, care a ales (piesa) «Io, tu e le rose» pentru seara finală“, a scris acesta în bilet.

Comisarul care a anchetat cazul, omorât

În 2004, la o emisiune TV, detectivul care a condus ancheta, comisarul Arrigo Molinari, a declarat că este sigur că Tenco nu s-a sinucis și a spus că a fost „o crimă colectivă“. De asemenea, a admis că el însuși a făcut greșeli în timpul anchetei, deoarece a fost împiedicat să investigheze în mod corespunzător. La scurt timp după acest interviu, comisarul Molinari a fost omorât de un hoț.

În plus, fratele mai mare al cântărețului, Valentino, a cunoscut o femeie, Valeria, care avea mai multe scrisori scrise de însuși Tenco. Din scrisori reieșea că cei doi aveau o relație amoroasă, care a început în 1964 și care a durat până la moartea lui Tenco.

Într-una dintre scrisori, cântărețul a spus că relația lui cu Dalida nu a fost altceva decât o încercare eșuată de a o uita pe Valeria, care, cu câteva luni înainte, îl părăsise. El o descrie pe Dalida drept o femeie: „răsfățată, nevrotică, ignorantă, care respinge ideea de a fi învinsă în profesie și în viața personală“.

În februarie 2006, poliția italiană a redeschis cazul și a exhumat cadavrul lui Tenco pentru investigații suplimentare. Noua autopsie și noua analiză balistică au arătat că gaura de intrare a glonțului, în tâmpla stângă, era, de fapt, locul de ieșire. Totuși, experții italieni au spus că traiectoria glonțului este compatibilă cu sinuciderea.

Cu toate acestea, criminaliștii Pasquale Ragone și Nicola Guarneri au găsit alte nepotriviri în acest caz. Nu a existat nicio dovadă sau declarație oficială din care să reiasă că pistolul Walther PPK al lui Tenco se afla în camera lui în noaptea în care a murit (registrele poliției arată că arma a fost găsită în mașină), așa că Guarneri și Ragone cred că Tenco ar fi putut fi ucis. De altfel, în noaptea în care Tenco a murit (se presupune că în camera lui de hotel), nimeni nu a auzit împușcătura.

Producătorul muzical și prietenul lui Tanco, Paolo Dossena, a declarat că a condus mașina acestuia de la Roma la Sanremo și a descoperit un Walther PPK-ul în torpedou. Când l-a confruntat pe Tanco, acesta a mărturisit că a luat o armă pentru autoapărare, deoarece cineva încercase recent să-l scoată cu mașina în decor, într-o râpă.

Primii martori care au intrat în cameră nu au văzut biletul de adio. Jurnalistul Piero Vivarelli a fost cel care l-a predat poliției, iar asta după ce a stat câteva minute în camera Dalidei. Criminaliștii Guarneri și Ragone presupun că biletul ar fi fost ultima pagină a unui document scris de Tenco cu un alt scop.

În 1974, a fost instituit Premiul Tenco, care se acordă în fiecare an la Sanremo. Mulți dintre cei mai renumiți compozitori italieni din anii ʼ70 au recunoscut influența lui Luigi Tenco în muzica lor. Francesco De Gregori a lansat în 1976 melodia, „Festival“, despre sinuciderea lui Tenco, în care vorbea despre ipocrizia organizatorilor festivalului care au încercat să minimizeze dramaticul eveniment, pentru ca imaginea spectacolului să nu fie afectată.