Misterele propunerii pentru șefia DNA. Amănunte INCENDIARE
Intentia lui Tudorel Toader ar fi fost, in urma cu cateva zile, sa mai aiba o runda de selectie pentru DNA, a treia, fara sa fi ales vreun candidat. Pentru ca omului care adesea vorbeste despre sine la persoana a treia (in privat) ii place la nebunie sa fie buricul pamantului, dar am motive sa cred ca dna Florea i-a venit in plic, la impuse.
Ramane de vazut ce va face CSM si apoi presedintele cu aceasta propunere.
Informatiile despre dna Florea nu sunt multe si oarecum contradictorii, la fel ca reactiile starnite de alegerea ei pentru sefia DNA. Din ce am aflat eu, este un procuror care stie carte, are la "cingatoare" infirmarea unei neinceperi penale impotriva lui Radu Mazare dupa ce acesta a purtat o uniforma nazista - este adevarat, un dosar ca o ciupitura de tantar in comparatie cu alte probleme ale lui Mazare. Este fiica unui consilier judetean PSD in Constanta si sunt voci care spun ca dna Florea nu a fost foarte dura cu filiera pesedista a tatalui sau.
Nu a fost niciodata casatorita. In Constanta si in sistemul judiciar este considerata protejata fostului procuror, fostului vicepresedinte CSM si apoi judecator, Cristian Deliorga, un personaj foarte bine cunoscut in jocurile din justitie, acuzat ca a musamalizat dosare de politicieni, decorat in 2004 de Ion Iliescu pentru servicii aduse justitiei.
Dincolo de proiectul de management, in care ii lustruieste orgoliul lui Tudorel Toader cu o citare consistenta, viziunea dnei Florea se vede dintr-un interviu acordat G4media imediat dupa ce a fost nominalizata: modificarile la coduri sunt minunate, Inspectia judiciara la fel, nu stim unde e coruptia. Desi a semnat un protest al magistratilor fata de legile justitiei in urma cu cateva luni, dupa cum a descoperit Liviu Avram, acum nu-si aminteste daca a semnat sau nu asa ceva, ceea ce mi se pare ridicol.
Dna Florea apare intr-un dosar penal inca in rem pentru coruptie, redeschis anul trecut prin decizia ICCJ care a infirmat decizia de clasare din 2016. Acuzatiile pe care ICCJ le doreste examinate in amanunt, si care sunt cuprinse intr-o plangere, nu intr-o autosesizare sau o sesizare din partea SRI, sunt extrem de grave: "trafic de influenta, abuz in serviciu, fals intelectual, favorizarea faptuitorului, constituire de grup infractional organizat in vederea savarsirii de infractiuni, cercetare abuziva, participare la un grup organizat in vederea savarsirii de infractiuni, traficarea de date si informatii ce nu sunt destinate publicitatii, amenintare si uz de fals".
Daca va fi numita de presedinte, dna Florea va ajunge sefa structurii de parchet care face verificarile preliminare in privinta ei intr-un dosar in rem si care ar urma sa decida daca o invinuieste sau nu. Daca decizia va fi din nou de clasare, poate pe deplin intemeiata, nu vor exista suspiciuni si discutii, pe deplin explicabile?
Si, nu in ultimul rand, poate dimpotriva, mi se pare o interesanta coincidenta faptul ca protocolul secret publicat de Darius Valcov se pare ca a provenit tocmai de la parchetul din Constanta, unde dna Florea e adjuncta procurorului general.
Asadar, avand in vedere aceste argumente, in mod normal, propunerea ar trebui respinsa. Si dupa aceea?
Procedura a inceput pe legea in vigoare inca nemodificata. Deci, teoretic, presedintele nu are o limitare a numarului de propuneri ale ministrului Justitiei pe care sa le poata refuza. Dar nu ma indoiesc ca dupa un prim refuz pe care il va accepta, daca nu cumva chiar il provoaca cu aceasta propunere extrem de discutabila, ministrul Justitiei va veni cu o noua propunere, probabil si mai rea, pe care daca presedinele o va refuza, il va ataca la CCR cu un conflict.
In mod normal, Curtea nu ar avea de ce sa admita o asemenea sesizare pentru ca, dupa cum ea insasi spunea, aceasta atributie a presedintelui nu este reglementata constitutional.
Dar vorbim despre aceasta Curte, care i-a abrogat practic presedintelui dreptul de a refuza propunerea de revocare a unui procuror sef.
In plus, in controlul de constitutionalitate facut modificarilor la Legea 303, CCR s-a pronuntat deja asupra acestei spete spunand ca presedintele nu are un drept de veto, dar pentru a nu goli de continut aceasta atributie, solutia de a-i recunoaste presedintelui dreptul la un refuz motivat este una corecta.
Deci nu cred ca e nevoie de mare intuitie pentru a anticipa ce ar decide aceasta CCR in privinta unui refuz al presedintelui la a doua propunere. Dupa cum e posibl ca urmatoarea propunere, dupa eventuala respingere a dnei Florea, sa inceapa sub legea noua, care permite explicit un singur refuz.
Una peste alta, presedintele s-ar putea afla intr-o situatie de lose - lose. Fie accepta un procuror sef DNA sub suspiciune de coruptie si in dezacord cu linia anticoruptie asumata de Romania si convenita cu organismele europene, fie risca sa semneze obligat o propunere chiar mai rea.
Singura varianta de iesire ar fi ca aceasta propunere sa nu ii fie facuta presedintelui, deci sa nu fie contabilizata. Dna Florea trebuie sa fie audiata de CSM, care trebuie sa emita un aviz, si abia dupa aceea propunerea poate fi avansata oficial presedintelui.
In toata povestea aceasta, evaluatorul mi se pare cu adevarat cel mai lamentabil.
Tudorel Toader alege pentru parchetul anticoruptie un procuror verificat intr-un dosar de coruptie redeschis prin decizia ICCJ, deci dincolo de suspicunea de santaj, si intrumentat de chiar parchetul anticoruptie. Nu poate pretinde ca nu stie cat timp informatia a aparut in chiar presa pe care o citeste cu sfintenie si de unde primeste, am observat, directive.
Tudorel Toader, cel care lupta cu abuzurile zi de vara pana in seara, alege pentru sefia DNA un procuror verificat inclusiv pentru cercetare abuziva.
Dar de ce sa ne miram?
Tudorel Toader, cel care vrea sa revoce un procuror general pe motiv de protocoale, a emis o ordonanta de urgenta intuitu personae, cu dedicatie, pentru cei doi sefi ai Inspectiei Judiciare care au semnat un protocol cu SRI in 2016, singurul protocol inca secret si inca neremis CSM, care il cere insistent.
Tudorel Toader, fost judecator constitutional, initiaza o ordonanta ale carei efecte trebuie sa retroactiveze, desi nu e lege penala mai favorabila, pentru ca sefii IJ si-au incetat deja mandatele de la 1 septembrie, OUG fiind cea care ii repune practic in functie.
Tudorel Toader a devenit notar pe un post suplimentat de Ministerul Justitiei, in conditii de legalitate extrem de discutabile, cu dedicatie pentru el la Iasi unde fiul dlui Toader trebuie sa se transforme din notar de tara intr-unul de oras.
Tudorel Toader a devenit notar prin semnatura delegata de Tudorel Toader unui adjunct al sau.
Tudorel Toader a fost judecator constitutional 10 ani, ceea ce CCR a declarat ca este neconstitutional.
Tudorel Toader, care este profesor, rector suspendat, notar suspendat, pana de curand avocat suspendat, reprezentant al Romaniei in Comisia de la Venetia, mandat reinnoit in mandatul sau de ministru, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com .
