Moartea legendarului voievod muntean Vlad Țepeș este și astăzi învăluită în mister. Au fost emise mai multe ipoteze, toate legate de ultima sa bătălie pentru recâștigarea tronului. În plus, specialiștii italieni spun că aceasta ar fi suferit de o boală rară.

Vlad Țepeș este unul dintre cei mai faimoși voievozi români. Notorietatea sa a depășit granițele țării, devenind subiect de creații literare sau cinematografice, fiind transformat de multe ori în personaj de legendă, cu apucături vampirice, sursă de inspirație pentru celebrul Dracula. În ciuda notorietății sale, moartea lui Vlad Țepeș, ca de altfel și a multor altor domnitori români celebri,a rămas un mister chiar și astăzi. Au fost emise de-a lungul timpului mai multe ipoteze.

Cele trei domnii ale temutului Drăculea

Vlad Țepeș era cunoscut de fapt drept Vlad al III lea Drăculea. S-a născut, cel mai probabil la Sighișoara, în Regatul Ungariei, la aceea vreme și era fiul lui Vlad Dracul. Era nepotul lui Mircea cel Bătrân și provenea din neamul Drăculeștilor, întemeiat de tatăl său. Mama sa era după unii cercetători o femeie nobilă din Transilvania sau după alții, Anastastia, o domniță din Moldova, fiica lui Alexandru cel Bun. Prima parte a copilăriei și-a petrecut-o la Sighișoara acolo unde se refugiase tatăl său, după pierderea tronului Valahiei. Mai apoi, până la vârsta de 13 ani, a trăit la curtea domnească din Valahia, după ce Vlad Dracul recâștigase tronul. A fost trimis ostatic, alături de Radu cel Frumos, fratele său, la otomani, și crescut până la 17 ani, în fortărețele turcești. La turci a învățat meseria armelor.

De altfel, la 17 ani, a fost pe tronul Țării Românești , de turci, susținut mai ales de trupele pașei Mustafa Hassan. Nu a domnit decât două luni, fiind înfrânt de Vladislav al II lea, cu sprijin unguresc. Abia în anul 1456 își va recăpăta tronul, ucigându-l pe Vladislav al II lea. A fost cea mai lungă domnie a lui Țepeș. Și-a făcut faima de domnitor crud, ucigând boierii responsabili de moartea tatălui și fratelui său. Și-au ucis pretedenții dar totodată pedepsea crunt răufăcătorii. A intrat în conflict cu negustorii sași, refuzându-le monopolul economic. A intrat în conflict cu turcii încă din 1459, când a refuzat să mai plătească tributul. A încheiat totodată o alianță cu Matei Corvin, în vederea luptelor anti-otomane. Vlad Țepeș organizează o campanie împotriva turcilor și face ravagii la sud de Dunăre în 1461-1462. Drept răspuns, sultanul Mahomed al II lea organizează o puternică campanie la nord de Dunăre.

În acel context are loc celebra victorie a lui Vlad asupra otomanilor, cunoscută drept ”atacul de noapte”. Fără susținere din partea lui Matei Corvin, Vlad Țepeș nu reușește să fructifice această victorie importantă și trece în Transilvania. În Transilvania, inamicii săi ticluiesc o scrisoare falsă de la Vlad Țepeș către sultan, prin care domnitorul valah cerea supunere. Matei Corvin hotărăște întemnițarea lui Vlad Țepeș, acuzându-l de trădare. Domnitorul muntean petrece 12 ani închis la Vișegrad, iar mai apoi cu domiciliu forțat la Buda. Abia în 1475 este eliberat la insistențele lui Ștefan cel Mare, mai ales că turcii presau puternic la Dunăre, iar domnii munteni se închinau rând pe rând sultanului. În 1475 este din nou recunoscut și sprijinit ca domn al Țării Românești. Cel care îl sprijinise era Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei. Domnitorul muntean Laiotă Basarab trecuse de partea turcilor. Oștile moldovene intră în Valahia și îl instalează ca domnitor pe Vlad Țepeș. Avea să fie ultima victorie a domnitorului muntean.

Vlad Țepeș asasinat de un ucigaș tocmit de boieri

Vlad Țepeș avea 45 de ani și deja câștigase bătălia contra lui Laiotă Basarab, sprijinit de trupele otomane. Mai precis, victoria a fost obținută la ieșirea din comuna Daia, pe drumul ce duce de la Giurgiu la București. Boierii temându-se de Vlad Țepeș și modul său autoritar de a conduce, tocmesc un ucigaș. Era servitorul unui boier. Vlad Țepeș urmărea desfășurarea bătăliei de pe un loc înalt, însoțit de garda sa. Servitorul boieresc s-a strecurat cumva în apropierea voievodului și l-a înjunghiat mortal. O altă variantă, se leagă tot de trădarea boierească. După terminarea bătăliei, Vlad Țepeș, instalat din nou domn a participat la un sfat cu boierii. Aceștia i-ar fi cerut să închine țara turcilor, pentru a avea liniște. Voievodul refuză iar boierii l-ar fi ucis.

Există și o treia variantă legată tot de boieri și dorința lor de a scăpa definitiv de Vlad Țepeș. Domnitorul muntean a fost lăsat singur după bătălie, intenționat de marii boieri. În aceste condiții, Vlad Țepeș ar fi fost atacat de rămășițele contingentelor otomane venite să-l sprijine pe Laiotă Basarab. Alături de el au rămas doar lăncierii moldoveni, trimiși ca gardă de corp, de Ștefan cel Mare. Războinicii moldoveni au luptat până aproape la ultimul om, dar domnitorul valah a fost capturat și ucis de turci. „Acel credincios Basarab a revenit şi, găsindu-l singur, a poruncit să fie ucis. Şi împreună cu el fură omorâţi toţi oamenii mei, afară de zece″, scria Ştefan cel Mare . Vlad Țepeș a fost decapitat iar capul său trimis la sultan. Acesta a ordonat ca sinistrul trofeu să fie pus într-un par. O povestire austriacă reia varianta ucigașului plătit. De această dată însă se povestește despre un turc deghizat în slujitor care a profitat de faptul că Vlad Țepeș era singur și l-a înjunghiat mortal.

Ucis de proprii soldați

O altă ipoteză, mai puțin cunoscută, dar mai fantezistă, este aceea că Vlad Țepeș a fost ucis de proprii soldați. Cronicarul Eufrosin de Agapia spune că Vlad Țepeș s-ar fi deghizat în soldat otoman, împreună cu câțiva oșteni, pentru a semăna confuzie în armata lui Laiotă Basarab. Rămas singur, după victorie, pe un deal, este confundat de un pâlc de oșteni care se întorcea de pe câmpul de luptă și omorât cu o lance. „Oastea lui Drăculea a început să-i taie fără milă şi i-a gonit. Drăculea de bucurie s-a suit pe un deal să vadă cum taie pe truci. S-a rupt astfel de oastea celor apropiaţi lui şi s-a travestit în turc. Apropiaţii lui l-au socotit turc. Şi l-a lovit unul cu lancea”, scria Eufrosin de Agapia.

Tot la capitolul ipoteze fanteziste poate fi poziționată și ipoteza care indică moartea voievodului în Napoli. Acesta ar fi fost luat prizonier după bătălia din 1476, de boierii trădători, predat turcilor și mai apoi răscumpărat de fiica sa, Zaleska sau Maria de Balsa, căsătorită cu un nobil napoletan. Voievodul muntean ar fi trăit până la sfârșitul vieții în orașul italian. Nici măcar locul unde a fost înmormântat voievodul nu este cunoscut. Inițial s-a crezut că este inhumat la Snagov. Descoperirile recente au demonstrat însă că era un mormânt neolitic acolo și nici urmă de voievod. Constantin Rezachevici crede că este înmormântat la mănăstirea Comana.

Vlad Țepeș suferea de o boală ciudată?

Cercetătorii italieni de la Universitatea din Catania, pe baza unor tehnologii de prelevare a biomoleculelor istorice, din scrisori și documente, au constatat că Vlad Țepeș ar fi suferit de o boală bizară. Se numește hemolacrie, o afecțiune rară care face să curgă lacrimi de sânge. Biomoleculele au fost extrase dintr-o scrisoare a lui Vlad Țepeș, din 1475, către sibieni. Din file se poat extrage sânge, transpirație, amprente sau salivă. Această afecțiune nu este letală și nici gravă, însă semnalează o stare de stres extrem sau tulburări psihice.