Misiunea sondei New Horizons este cea mai importantă din istoria recentă a explorării spațiului
Misiunea sondei New Horizons, aparținând NASA, este cea mai importantă din istoria recentă a explorării sistemului solar, fiind pentru prima oară din anii '80 ai secolului trecut când avem posibilitatea de a vedea de aproape o lume ce nu a mai fost niciodată 'vizitată', conform unui material publicat de Vox.com.
New Horizons a avut nevoie de mai mult de 9 ani pentru a străbate distanța de aproximativ 5 miliarde de kilometri până la Pluto. Survolul acestei planete pitice s-a desfășurat în interval de timp de câteva minute, la viteza de 49.300 km/h, de la distanța de 12.430 de kilometri. Cu această ocazie, sonda a realizat numeroase fotografii de detaliu de la suprafața lui Pluto și a adunat un set de date științifice ce urmează să ajungă pe Terra în următoarele 16 luni. Toate aceste date sunt extrem de prețioase pentru oamenii de știință care doresc să înțeleagă modul în care s-a format sistemul nostru solar în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani.
Caracterul cu totul special al acestei misiuni este asigurat de faptul că reprezintă o premieră. Este pentru prima dată când o sondă adună date despre această minusculă planetă care face parte din Centura Kuiper de obiecte transneptuniene.
Imaginile lui Pluto de care dispuneam erau fie foarte vagi, la rezoluții mici, din cauza distanței uriașe față de Terra, fie "portrete robot" pe baza datelor cunoscute despre acest corp ceresc. NASA va da însă publicității miercuri primele fotografii obținute în cadrul survolului realizat de sonda New Horizons. "Vom transforma niște puncte de lumină difuză într-o planetă și un sistem de sateliți", după cum remarca Alan Stern, coordonatorul științific al misiunii New Horizons.
Fotografiile de înaltă rezoluție realizate de New Horizons vor oferi noi informații despre topografia acestei planete — lanțuri muntoase, calote glaciare, vulcani sau poate chiar existența unui ocean de apă sub calotele groase de gheață. "Cine poate ști ce lucruri bizare vom observa din apropierea planetei?", se întreba Stern.
În plus, faptul că a fost trimisă o sondă în 2006 la o întâlnire după mai bine de 9 ani cu o planetă pitică aflată la 5 miliarde de kilometri reprezintă în sine o importantă realizare tehnologică. Perioada de revoluție a planetei Pluto este de 248 de ani pământeni — în consecință, ultima dată când Pluto s-a aflat în aceeași poziție pe orbită cu cea de la întâlnirea cu New Horizons a fost în anul 1768 — cu un an înainte de nașterea lui Napoleon Bonaparte — pe când Pluto nici nu fusese descoperită. De altfel, această planetă pitică a fost descoperită abia în 1930.
Importanța acestei misiuni este asigurată și de obiectivul ei științific, privind înțelegerea condițiilor în care s-a format sistemul nostru solar, în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani. Conform planetologilor, Pluto s-ar fi format în același timp cu principalele planete ale sistemului solar și din aceeași materie primordială. Mai mult decât atât, este posibil ca această planetă pitică să se fi format la o distanță mult mai mică față de Soare decât orbita ei actuală și să fi avut o preistorie geologică similară Pământului și celorlalte planete telurice din sistem. "Cunoaștem faptul că și Pământul a trecut prin acest stadiu de evoluție în care Pluto s-a oprit. (Informațiile noi despre Pluto) ne vor ajuta să aflăm lucruri necunoscute din trecutul planetei noastre", conform lui Alan Stern.
Planetele sistemului nostru solar au fost 'vizitate' de sonde începând cu anii 1960, când în vizor au fost planetele Venus și Marte, apoi în anii '70 când primele sonde ajungeau la Mercur, Jupiter și Saturn, pentru ca în anii '80 să vină rândul planetelor Uranus și Neptun. Sonda New Horizons încheie această odisee spațială începută în anii 1960 care avea drept obiectiv vizitarea fiecăreia dintre cele 9 planete (pe atunci și Pluto era considerată o planetă) care formează sistemul solar. Acest moment al survolului sondei New Horizons trebuie savurat, după cum remarcă jurnalistul Dennis Overbye, editorialist la New York Times specializat în fizică și cosmologie, pentru că "niciunul dintre noi, cei care trăim azi, nu vom mai avea o a doua ocazie să vedem de aproape o planetă pentru prima oară, în cursul vieții noastre". AGERPRES
