Mișcări cu iz mafiot la vârful Justiției.

Judecătoarea Nicoleta Nolden de la Curtea de Apel București a fost delegată miercuri în funcția de vicepreședinte al acestei instanțe. Judecătoarea Nicoleta Nolden este cea care a deschis calea eliberării condiționate a fostului lider al PSD Liviu Dragnea.

Decizia a fost luată miercuri de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu 5 voturi "pentru" și 4 "împotrivă". Nolden a fost delegată în funcția de vicepreședinte al Curţii de Apel Bucureşti începând cu 23 decembrie, până la revenirea titularului pe post, dar nu mai mult de 6 luni.

Judecătoarea Nicoleta Nolden de la Curtea de Apel București este cea care a deschis calea eliberării condiționate a fostului lider al PSD Liviu Dragnea, condamnat definitiv de instanța supremă, în 27 mai 2019, la 3 ani şi jumătate de închisoare. Dragnea a fost eliberat condiționat în 15 iulie 2021.

Decizia de eliberare condiționată a lui Liviu Dragnea a fost luată de Tribunalul Giurgiu, acolo unde procesul a fost strămutat printr-o hotărâre a Curții de Apel București. Europa Liberă a scris că hotărârea de strămutare a fost luată de judecătoarea Nicoleta Nolden de la Secția I penală a Curții de Apel București. Nolden este cunoscută drept o apropiată a fostei şefe CSM Lia Savonea.

În 27 aprilie 2021, Judecătoria Sectorului 5 îi respinsese lui Liviu Dragnea cererea de eliberare condiţionată. Fostul lider al PSD a făcut contestaţie, respinsă și de Tribunalul Bucureşti pe 27 mai.

În paralel, Dragnea a deschis un alt proces la Curtea de Apel Bucureşti în care solicita strămutarea de la Tribunalul Bucureşti la un alt tribunal din ţară a procesului privind eliberarea sa condiţionată din închisoare. El susţinea că judecătorii de la Tribunalul Bucureşti nu pot fi imparţiali în judecarea cererii sale, deoarece au semnat o petiţie faţă de modificarea Legilor Justiţiei, pe vremea guvernării PSD.
-------

Judecătoarea Mariana Ghena pleacă din Consiliul Superior al Magistraturii cu un an înainte de expirarea mandatului de 5 ani în CSM, ea pensionându-se la 57 de ani.

Surse din CSM au declarat pentru HotNews.ro că în locul acesteia ar urma să vină judecătorul Marian Budă de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar planul ar fi ca acesta să fie ales în funcția de președinte pentru următorul an. Reamintim că alegerile pentru șefia CSM au eșuat, după ce cele două judecătoare care au candidat - Andrea Chiș și Gabriela Baltag - au fost respinse, și actualul președinte al CSM, Bogdan Mateescu, s-a autopropus, iar plenul a votat să ocupe funcția interimar și după 6 ianuarie, când îi expiră mandatul, până la organizarea unui nou tur de alegeri.

Secția pentru judecători a CSM a aprobat miercuri cererea de eliberare din funcţie, prin pensionare, a judecătoarei Mariana Ghena de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membru ales al Consiliul Superior al Magistraturii.

Judecătoarea Mariana Ghena se pensionează, astfel, la 57 de ani, cu un an înainte de expirarea mandatului de 5 ani la CSM. Mandatul membrilor CSM, aleși în 2016, expiră în 6 ianuarie 2023, iar organizarea noilor alegeri este una dintre mizele importante ale noului președinte al CSM.

Pensionarea judecătoarei Mariana Ghena vine în contextul în care alegerile pentru șefia CSM au eșuat, după ce cele două judecătoare care au candidat - Andrea Chiș și Gabriela Baltag - au fost respinse, și actualul președinte al CSM, Bogdan Mateescu, s-a autopropus, iar plenul a votat să ocupe funcția interimar și după 6 ianuarie, când îi expiră mandatul, până la organizarea unui nou tur de alegeri.

În locul Marianei Ghena ar urma să vină în CSM judecătorul Marian Budă de la instanța supremă. El a fost următorul clasat după Mariana Ghena la alegerile pentru CSM din 2016 pentru posturile care revin instanței supreme.

Surse din CSM au declarat pentru HotNews.ro că Maria Budă ar putea fi noul președinte al CSM.

Conform legii, președintele CSM este ales din rândul judecătorilor, cu un mandat de 1 an, fără posibilitatea de reînnoire. Singurii judecătorii din CSM care nu au mai deținut funcția de președinte și care pot candida sunt Gabriela Baltag, Andrea Chiș , Evelina Oprina și Mihai Bălan. Niciunul nu beneficiază însă de susținerea necesară pentru a fi aleși. De altfel, candidaturile Gabrielei Baltag și Andreei Chiș au fost respinse, iar Oprina și Bălan nu au candidat.

Budă ar putea fi ales președinte al CSM deși va fi membru supleant, iar Legea 317 privind CSM prevede:
Art. 57 - (1) În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.
(2) Până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, după caz, art. 19.
(3) În cazul prevăzut la alin. (1), persoana aleasă pentru ocuparea locului vacant îşi exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani.
Pe agenda din 2022 a Consiliului sunt chestiuni de o importanță majoră pentru sistemul judiciar: numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, numirea noului sau a noilor inspectori șefi ai Inspecției sau inspecțiilor judiciare, organizarea alegerilor pentru noul Consiliu Superior al Magistraturii, spune judecătoarea Andrea Chiș, care a candidat, alături de judecătoarea Gabriela Baltag, pentru funcția de președinte al CSM.

În noiembrie 2019, Marian Budă s-a înscris pentru funcția de vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, alături de judecătorii Iulian Dragomir și Gabriela Bogasiu, dar Secția pentru judecători a CSM i-a respins candidatura. În decembrie 2029, el a fost delegat de Secția pentru judecători a CSM în funcția de preşedinte al Secţiei a II-a Civilă.

Distribuie Distribuie Comentarii