Călin Georgescu s-a numărat printre preferații alegătorilor din mai multe sate izolate din România, în zone unde rețelele de socializare nu sunt populare. Una dintre explicații poate fi transformarea „religioasă” din ultimii ani a acestor așezări.

Călin Georgescu, votat și în Vadu Dobrii, un sat izolat în Munții Poiana Ruscă. Facebook / Adevărul

Călin Georgescu a produs marea surpriză în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, din 24 noiembrie 2024, fiind votat de peste 2,1 milioane de români.

Numărul record de voturi strânse de un candidat independent a fost pus, în principal, pe seama popularității mesajelor sale distribuite pe rețele de socializare, în special pe TikTok, însă campania agresivă de pe platforma de socializare ar fi avut șanse mici de reușită în așezările izolate din România, locuite în mare parte de vârstnici.

Călin Georgescu, votat în creierii munților, unde nu a ajuns rețeaua Tik Tok

Totuși, Călin Georgescu a strâns voturi și în localitățile unde puțini oameni au auzit de TikTok. În numeroasele sate mici de munte din Hunedoara, unele confruntate cu izolarea, candidatul independent a fost printre preferații alegătorilor. Una dintre explicațiile amintite de sociologi a fost faptul că mesajele tradiționaliste și legate de Dumnezeu au prins în rândul creștinilor practicanți.

În comuna Bunila din Hunedoara locuiesc mai puțin de 300 de oameni, iar două dintre satele sale, Alun și Vadu Dobrii, sunt aproape depopulate, având mai puțin de zece locuitori permanenți fiecare.

La primul tur al alegerilor prezidențiale, majoritatea localnicilor l-au votat pe Nicolae Ciucă (PNL), candidatul din același partid cu al primarului Romulus Stroia. În preferințele localnicilor a fost și Călin Georgescu, în special în satul Cernișoara Florese (video), unde există o biserică penticostală, frecventată de câteva familii de credincioși.

Și în alte sate de munte din Hunedoara, Călin Georgescu s-a numărat printre favoriți, fără a fi nevoie ca mesajele sale de campanie să ajungă la ei prin intermediul rețelelor de socializare. Terapeutul Eugen Pascotescu, stabilit în Vadu Dobrii din Hunedoara, pentru a deschide un centru de sănătate (wellness), a explicat faptul că nu a fost nevoie de internet (TikTok) pentru mobilizarea alegătorilor.

„Un lucru neînțeles, chiar de omul de știință actual, este faptul că domnul Călin Georgescu spune adevărul. Adevărul rezonează cu oamenii care, deși sunt simpli, trăiesc în natură, iar natura este creația lui Dumnezeu și este adevărul. Tot ce este adevăr rezonează. Și percepția este foarte simplă, doar deschide gura, spune câteva cuvinte și aici este mecanismul acesta al rezonanței”, a declarat, pentru Adevarul, Eugen Pascotescu, apropiat al lui Călin Georgescu.

Mutat la Vadu Dobrii, terapeutul Eugen Pascotescu arată că a îmbrățișat un stil de viață sănătos bazat pe o alimentație vegetariană. Este unul dintre lucrurile care l-ar lega de candidatul său preferat.

„Satul Vadu Dobrii din Hunedoara are foarte multe avantaje pentru ca oamenii ajunși aici să aibă un stil de viață sănătos. Este un loc retras, unde nu ai presiunea orașului, iar în câteva zile dacă stă cineva aici o să vadă imediat ce înseamnă aerul curat, de la peste 1.000 de metri altitudine, ce înseamnă apa bună și hrana sănătoasă. Noi vrem să facem aici culturi absolut bio, de zarzavaturi, fructe. Pentru că pe aceste creste oamenii s-au rezumat doar la apa din fântână, nu s-a putut face agricultură intensivă, astfel că pământul de aici nu este chimizat, este o zonă ecologică. Flora spontană este bogată în plante medicinale. Le găsești peste tot, la câțiva pași”, relata Eugen Pascotescu (video).

Mesajele transmise de Călin Georgescu au prins și la alți români din mediul rural, considerați mai tradiționaliști, dar și la persoanele religioase, iar în unele așezări izolate, acesta s-a numărat printre preferații alegătorilor.

În ultimii ani, în județul Hunedoara, unele sate care păreau condamnate la dispariție au trecut prin ample transformări. Aproape părăsite în trecut, acum călătorii găsesc aici gospodării locuite de familii de români mutate aici de câțiva ani, care și-au făcut grădini și au înființat case de rugăciuni.

Biserica adventistă din satul care se pregătea să dispară

Aflat în munții Apuseni, satul Tomnatec din Hunedoara (comuna Bulzeștii de Sus) ajunsese în pragul dispariției după 1990. În urmă cu un secol avea peste 500 de localnici și două biserici vechi din secolul al XVIII-lea, monumente ale arhitecturii tradiționale religioase, una în Tomnatecul de Sus, cealaltă în Tomnatecul de Jos.

La fel ca și alte așezări din Apuseni, satul Tomnatec (video) s-a depopulat treptat după Al Doilea Război Mondial. Oamenii și-au părăsit gospodăriile din munți pentru a munci în marele centru minier de la Gura Barza (Brad - Crișcior) sau, mai departe, la Deva și Hunedoara - orașe care atrăgeau în comunism forța de din satele greu accesibile.

Regimul comunist nu a pus preț pe bisericile în jurul cărora gravita viața spirituală a satelor. Ca peste rot în România, au fost lăsate să se degradeze în timp locul lor ca reper al satelor a fost luat de căminele culturale plănuite în centrul comunităților.

„Până în 1989 multe biserici fuseseră deja distruse şi nu era evident niciun plan de reconstrucţie. Distrugerea lor şi a satelor nu numai că a întrerupt legăturile culturale şi istorice cu trecutul, dar a ameninţat şi legăturile comunitare şi autonomia aşezărilor”, informau în 1990 cercetătorii de la Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, în volumul „România, un studiu al ţării”, editat de Ronald D. Bachman (1947 – 2012.

După 1990, ambele biserici ortodoxe din satul Tomnatec au ajuns în ruină. Una dintre ele s-a prăbușit, iar cealaltă a fost părăsită în mijlocul pădurii.

Doar voluntarii au mai avut grijă de biserica din Tomnatec. Foto: Daniel Stanc

O situație asemănătoare a vechilor biserici se regăsește în numeroase sate din Hunedoara, unde vechile biserici, unele aflate pe lista monumentelor istorice au fost tratate cu nepăsare de autoritățile locale și religioase, nu doar în comunism, dar și în ultimele trei decenii. Unele au putut fi salvate doar prin implicarea comunităților, ONG-urilor și voluntarilor.

Casa de rugăciune din Tomnatec

Satul Tomnatec devenise aproape pustiu în anii 2000, însă de câțiva ani s-a închegat aici o comunitate de câteva familii de români, membrii ai bisericii Adventiste. Oamenii își cultivă pământul și își cresc copiii aproape de natură, nu consumă carne și au încercat să își asigure utilitățile pe cont propriu, cu panouri solare și foraje de apă.

Satul Tomnatec. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

O casă de rugăciune adventistă a fost construită aici, de câțiva ani. Oamenii arată că împărtășesc un stil de viață asemănător cu cel propovăduit de candidatul de pe primul loc la primul tur al alegerilor locale.

Totuși, se țin departe de politică. „Copiii lui Dumnezeu nu trebuie să aibă de-a face cu politica. Nu luați parte la luptele politice. Despărțiți-vă de lume, și abțineți-vă de a aduce în biserică sau școală idei care să conducă la lupte și tulburări”, a fost mesajul transmis, cu ocazia alegerilor, de reprezentanții Bisericii Adventiste din România.

Biserica ortodoxă din Străuți. Foto: Daniel Guță

În Străuți și Grohot (video), alte două sate ale comunei Bulzeștii de Sus, este o situație asemănătoare: puțini localnici, biserici ortodoxe vechi de peste două secole în pragul ruinării, case de rugăciune noi, și oameni care privesc dezamăgiți spre vechile monumente.

În satul Ticera al aceleiași comune, dar și în alte sate de munte izolate din Hunedoara, alte familii mutate aici în ultimii ani au conturat mici comunități neo-protestante.