Mircea Diaconu a profitat de o lege proastă
Tribunalul Bucureşti a publicat motivarea prin care i-a permis fostului senator liberal să candideze pentru un loc în Parlamentul European . Judecătorul a scris în motivare că legea privind incompatibilităţile şi conflictele de interese este confuză şi lacunară, iar cazurile de dubiu ridicate de actul legislativ trebuie interpretate în favoarea actorului.
Legea confuză despre care vorbeşte tribunalul este 176/2010, iar articolul 25, care i-a adus pe Mircea Diaconu şi pe ANI în faţa instanţei, spune următoarele: „Dacă persoana (n.r.- aflată în stare de incompatibilitate) a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioada de 3 ani de la încetarea mandatului“.
Plecând de la acest paragraf, Mircea Diaconu a interpretat legea într-un fel, iar ANI cu totul altfel. Diaconu a spus că interdicţia se referă la „aceeaşi funcţie“ în care a fost găsit incompatibil, adică cea de senator, deci are voie să candideze pentru o funcţie de europarlamentar. De partea cealaltă, ANI a spus că paragraful se referă la „funcţia eligibilă“, adică orice funcţie aleasă, categorie din care face parte şi mandatul de eurodeputat.
Chiar dacă i-au dat dreptate lui Diaconu, judecătorii arată că linia de interpretare a acestui articol este foarte subţire. „Recursul la o interpretare literală şi gramaticală ar fi facil pentru a demonta susţinerea potrivit căreia expresia «aceeaşi funcţie» ar acoperi orice specie de funcţie aleasă, însă a aprecia că sintagma «aceeaşi funcţie» ar viza totalitatea funcţiilor în care o persoană poate fi aleasă ar înseamna să se lovească în dreptul de a fi ales“, spun magistraţii, care, în definitiv, au motivat astfel hotărârea luată în favoarea lui Diaconu: „Această nuanţă porneşte de la împrejurarea în care persoana împotriva căreia s-a reţinut starea de incompatibilitate a ocupat chiar o funcţie aleasă, iar nu o funcţie numită“.
Parlamentul, vinovat
În contestaţie, ANI a susţinut că, dacă o persoană incompatibilă cu o funcţie eligibilă are dreptul de a candida într-o altă funcţie eligibilă, nu ar însemna decât o rotire pe funcţii şi ar goli legea de substanţa ei. Susţinerea a fost confirmată în parte de instanţă.
„Tribunalul admite că se creează premisele unei rotiri periodice a funcţiilor elective (…)“, spun judecătorii, care adaugă: „Aspectul menţionat nu este însă susceptibil a fi remediat pe cale de interpretare din partea instanţei“. În final, judecătorii atrag atenţia că legea este laxă şi atribuie vina Parlamentului. „Tribunalul apreciază că persistenţa caracterului imprecis al dispoziţiei este consecinţa pasivităţii legiuitorului, care nu a intervenit prin adoptarea unui act normativ sau, după caz, de modificare a dispoziţiei în discuţie“. Decizia tribunalului va fi atacată din nou de către ANI, de această dată la Curtea de Apel, care va da verdictul definitiv.
Sursa: adevarul.ro
