Puțini dintre noi sunt conștienți de cât de importantă este pregătirea pentru culcare. E necesar să facem câțiva pași simpli, astfel încât agitația, stresul și informațiile negative cu care ne-am încărcat în timpul zilei să nu își facă loc și în visele noastre.

Fiecăruia dintre noi i s-a întâmplat să se trezează dimineața cu o stare mentală și emoțională foarte proastă, simțindu-se trist, frustrat sau chiar furios. Dacă analizăm ce s-a întâmplat, nu găsim aparent niciun motiv pentru aceste schimbări radicale de dispoziție. În spatele lor stau însă o serie de acțiuni proprii, de care de cele mai multe ori nu suntem conștienți.

Când analizăm stările proaste cu care ne trezim dimineața, este necesar să vorbim despre ceea ce specialiștii numesc neurobiologia viselor. Și calitatea somnului asigură buna sau proasta dispoziție de a doua zi. Când vorbim de neurobiologia viselor, e necesar să spunem că nu există încă o definiție biologică universal acceptată a visului.

Cele mai multe vise apar în faza REM a somnului și sunt caracterizate prin mișcări oculare rapide, iar activitatea creierului se aseamănă mult cu cea din starea de veghe. Studiile științifice au stabilit că oamenii își petrec aproximativ 6 ani din viață visând, adică aproximativ 2 ore în fiecare noapte.

Cele mai multe vise durează între 5 și 20 de minute. Nici acum nu este clar în ce parte a creierului își au originea visele și dacă există o singură parte a creierului care generează visele sau mai multe. Nu s-a aflat încă nici dacă scopul principal al viselor este legat de corpul sau de creierul nostru.

Ce s-a stabilit cu certitudine este că în timpul somnului REM se eliberează o serie de neurotransmițători care fac ca mișcările din timpul viselor să nu pună în pericol persoana care visează, pentru că neuronii motori sunt inhibați.

Cât durează visele

Visele apar în timpul somnului la intervale regulate de 60-90 de minute. Primul vis din cursul nopții este cel mai scurt, de 5-12 minute. Următoarele vise cresc ca durată până la 15-20 de minute, iar visele dinspre dimineață sunt în general cele mai lungi.

„În timpul somnului se manifestă trei tipuri de activități cerebrale. Prima dată avem prima etapă a somnului, numit și Nrem, când are loc tranziția de la starea de veghe la starea de somn, urmează apoi somnul REM, caracterizat prin mișcări rapide ale ochilor, iar în ultima fază avem somnul profund”, explică psihologul Stelian Chivu.

Potrivit specialiștilor, somnul REM durează aproximativ 45 de minute și atunci se resimt stările negative, care continuă să se manifeste și după ce am adormit. Dacă, de pildă, ne-am certat cu cineva la serviciu sau din familie, dacă am urmărit filme violente sau de groază, ori știri negative, acestea vor continua să ruleze la nivel mental și emoțional și în timpul somnului.

„Zona cortexului prefrontal este foarte activă în perioada somnului și asta face să fie alimentat cu tot soiul de informații, susținute în general de emoții puternice negative. Acest lucru are o legătură directă cu mintea noastră subconștientă, pentru că aceasta preia controlul în timpul somnului”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Inerția somnului

Ceea ce majoritatea dintre noi nu știu este că mintea subconștientă nu face diferența între adevăr și minciună, real sau imaginar. Este exact ca un soldat conștiincios, care preia informațiile și le execută pur și simplu.

Dacă aceste informații sunt gânduri sau stări negative, vor rula prin intermediul minții subconștiente și ne vor perturba somnul, iar dimineața ne vom trezi agitați, nervoși și în general cu o stare foarte proastă.

Practic, mintea subconștientă va comanda organismului nostru să intre într-o stare de alertă, așa cum se întâmplă în timpul zilei, când suntem nevoiți să facem față unui pericol, cum ar fi, de pildă, atacul iminent al unui animal sălbatic. Asta face ca în loc să ne liniștim în timpul somnului, să ne stresăm și mai tare pe fondul gândurilor și emoțiilor negative care continuă să se manifeste.

„Când ne trezim dimineața și apar stări de iritabilitate, confuzie, depresie, pierderi de memorie, chiar stări de rău, avem de-a face cu ceea ce se numește inerția de somn sau proasta dispoziție. Tocmai de aceea este foarte important ca fiecare dintre noi să își cunoască centrul de putere. Acesta este cel mai des întâlnit în zona plexului solar”, spune psihologul Stelian Chivu.

Creierul abdominal

Ceea ce perturbă cel mai mult plexul solar, numit și creierul abdominal, sunt grijile, fricile, furia, îndoiala și sentimentele haotice care se manifestă în timpul somnului. Când plexul solar începe să funcționeaze prost, apar problemele de sănătate, cum sunt durerile de stomac și apoi afecțiunile gastrointestinale, dar pot fi afectate și ficatul și rinichii.

Există câteva cauze principale care determină stările proaste când ne trezim dimineața. Prima dintre acestea este culcatul la ore târzii în noapte, așa cum obișnuiesc, de regulă, să facă copiii și adolescenții. Pe listă se adaugă discuțiile stresante și certurile, mesele copioase și alcoolul consumate seara târziu, precum și filmele violente și știrile negative, așa cum aminteam și anterior.

„Vorbim practic de o afecțiune în toată regula, ce implică reducerea capacității cognitive și emoționale după trezire. Ține doar de noi să conștientizăm ce ni se întâmplă și să adoptăm o serie de măsuri ca să o vindecăm înainte să somatizeze în fizic, adică să ne îmbolnăvească”, explică psihologul Stelian Chivu.

Metode simple de reprogramare a minții

Tulburările de somn pot fi combătute prin metode simple și la îndemâna oricui, programându-ne astfel conștient mintea. Un exemplu de reprogramare a minții este legat de obiceiul de-a lua masa înainte de culcare.

„Când cineva mănâncă înainte de culcare, stomacul continuă să digere, să lucreze, și nu permite corpului să se relaxeze profund. Apare practic un conflict între stomac, care continuă să lucreze în timpul somnului, și restul organismului care încearcă să se relaxeze, iar pe acest fond apar dimineața stările proaste”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

În același mod acționează filmele agresive și știrile negative, care transmit mesaje subliminale minții subconștiente, iar informațiile negative continuă să ruleze în mintea noastră și după ce am adormit.

Ca să scăpăm de această capcană a programelor negative dezvoltate de-a lungul anilor, e necesar să ne programăm somnul în câțiva pași simpli. În primul rând, putem folosi lumânări aromate și uleiuri volatile ca să creăm o atmosferă propice somnului.

Este recomandat ca atunci când suntem foarte agitați să facem plimbări seara și băi cu sare. Putem adăuga câteva exerciții de respirație și meditații sau rugăciuni, iar mintea este deja resetată pentru ca organismul să poată avea un somn liniștitor .

„Dacă facem aceste lucruri simple în fiecare seară, timp de 30 de zile, cu siguranță nu ne vom mai trezi dimineața cu stări proaste. Cine se scoală dimineața cu fața la cearșaf, toată ziua este întors pe dos. Cine se scoală dimineața și zâmbește, va avea o zi bună și se va putea ajuta atât pe el, cât și pe ceilalți”, încheie psihologul Stelian Chivu.