O propunere legislativă care interzice fumatul în locurile publice pentru orice persoană cu vârsta sub 18 ani a fost adoptată tacit de Senat. Termenul până la care trebuia dezbătută și votată a expirat pe 21 ianuarie. Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, for decizional în acest caz.

Tinerii fumează mai ales țigări electronice Foto: Shutterstock

„Locurile publice sunt drumurile, parcurile, stadioanele și terenurile sportive, instituţiile culturale, sălile de spectacole, instituţiile sau unităţile economice, mijloacele de transport, autogările, gările şi aeroporturile de stat şi private şi unităţile de învăţământ public sau privat”. Totodată, propunerea de act normativ mai spune că fumatul este interzis minorilor și pe o rază de 200 de metri în jurul locurilor publice mai sus menționate.

"Legislaţia din România nu conţine prevederi prin care să fie sancţionat consumul produselor din tutun de către minori şi drept urmare eforturi autorităţilor cadrelor didactice şi persoanelor implicate în prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun fumatului de către această categorie sunt lipsite de rezultate", se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ iniţiat de parlamentari PSD.

Ce spun pneumologii

Pentru ca un astfel de act normativ să fie funcțional și să producă efectele dorite trebuie să fie foarte bine gândit. ”Este specificat ce fel de fumat? Pentru că majoritatea adolescenților preferă utilizarea IQOS și a țigării electronice. Problema la adolescenți și la tineri se pune în a preveni acest tip de obicei, nu fumatul de țigarete este principala problemă la vârsta lor. Atâta timp cât nu este menționat tipul este o problemă. În acest moment, legea anti-fumat din România prevede doar interzicerea fumatului de țigări, nu și inhalarea unor produse din tutun și utilizarea altor dispozitive și asta face ca lucrurile să fie interpretabile”, a subliniat dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, managerul Institutului Național de Pneumologie ”Marius Nasta” din București.

Pe de altă parte, adaugă managerul, acum în spitale, este o problemă cu pacienții care fumează, cu aparținătorii lor, dar și cu angajații care au acest viciu. ”Potrivit legii actuale, managerul spitalului poate, cel mult, să trimită în comisia de disciplină angajații. Asupra pacienților măsura recomandată este externarea, ceea ce poate fi privit și ca un act care poate limita supraviețuirea lui în anumite situații, dar asupra aparținătorilor nu ai nicio posibilitate de a acționa. În momentul în care am avut această discuție cu poliția locală mi-au spus că pompierul din instituția noastră trebuie să rezolve această problemă, Ori, pompierul sau mai exact firma care asigură aceste servicii nu are dreptul să aplice amenzi, conform legislației din România. Legea este cel puțin interpretabilă în acest moment., iar responsabilitatea se pasează dintr-o parte în alta”, punctează managerul un mecanism prin care legea nu este funcțională.

Sigur că atunci când vorbim despre viciu , nu amenda este soluția, dar, adaugă managerul, atunci când facem legi, trebuie să avem o continuitate cu finalitate: ”Adică, trebuie să vedem care este modaliutatea finală pe care legea pe care o votăm se aplică”.

Unu din cinci români fumează

În România, povara mortalității cauzate de cancer este considerabilă. În 2020, estimările Centrului comun de cercetare, bazate pe tendințele de incidență din anii anteriori, se ridicau la 95.000 de noi cazuri și 54.000 de decese. Principalul tip de cancer în cazul bărbaților este cel pulmonar – 17%.

În ciuda unei ușoare reduceri a ratei fumatului înceăând cu 2008, statisticile arată cu unu din cinci români fumau în 2019, ratele fumatului fiind în rîdnurile bărbaților de 31%, comparativ cu 8%, femeile.

Consumul de tutun de către adolescenți este, de asemenea, foarte mare: o treime dintre tinerii cu vîrste între 15 și 19 ani declarând că fumează, cu 10% mai mult decât media europeană. Ratele fumatului în rândul adolescenților au rămas neschimbate din 2014.