Ministerul Transporturilor a promovat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României, actul aflându-se în prezent pe circuitul de avizare interministerială, după care va fi aprobat de Guvern, în cel mai scurt timp.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor (MT), remis marți AGERPRES, adoptarea MPGT devine esențială pentru accesarea fondurilor structurale și asigurarea continuității finanțării din partea Uniunii Europene.

Necesitatea elaborării Master Planului General de Transport, instrument de lucru prin care să se analizeze situația existentă și să se stabilească nevoile de dezvoltare și de prioritizare pe baze economice solide, proiectele de infrastructură de transport la nivel național, se impune ca o condiționalitate ex-ante a finanțărilor din cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM).

"Asigurarea respectării la termen a prevederilor și angajamentelor statului român referitoare la îndeplinirea condiționalităților ex-ante în raporturile cu Comisia Europeană presupune garantarea unui cadru normativ predictibil și coerent care să creeze condițiile pentru îndeplinirea angajamentelor sus menționate", se menționează în comunicat.

Astfel, se oferă continuitate actului de administrare a fondurilor europene în domeniul infrastructurii de transport.

Acest document strategic are ca instrument de decizie Modelul Național de Transport care utilizează date de natură economică, demografică și de transport pe baza căruia se determină prognozele de trafic pentru toate modurile de transport la nivelul unui proiect de infrastructură oferind date pentru fundamentarea analizei cost-beneficiu în vederea prioritizării proiectelor.

Pe lângă proiectele de construire și modernizare a infrastructurii, în Master Planul General de Transport sunt prevăzute și proiecte de îmbunătățire a serviciilor pentru toate modurile de transport: achiziționarea de material rulant nou pentru calea ferată, achiziționarea navelor de dragaj sau intervenție în sectorul naval, a echipamentului de siguranță și securitate în domeniul aerian, dar și a echipamentelor IPS pe sectorul rutier.

Documentul prevede anul 2022 ca termen de finalizare a autostrăzii Sibiu — Pitești, în lungime de 116,60 kilometri, valoarea estimată a acesteia ridicându-se la 1,674 miliarde euro. Tot în anul 2022 este preconizată finalizarea autostrăzii Comarnic — Brașov, de 58 de kilometri, cu o valoarea estimată de circa 998 milioane de euro.

Cu doi ani mai devreme, în 2020, trebuie dată în folosință autostrada Tg. Neamț — Iași — Ungheni, cu o lungime de 135 de kilometri și o valoare estimată de circa 1,130 milioane de euro, iar anul viitor ar trebui să se deschidă traficului autostrada Suplacu de Barcău — Borș (+ Oradea), cu o lungime de 74,5 kilometri și o valoare estimată de 304,43 milioane de euro.

Documentul mai prevede și construcția de drumuri expres, termenul cel mai apropiat fiind cel extinderii la patru benzi a Centurii Sud București, respectiv 2018.

În ceea ce privește sectorul feroviar, Master Planul urmărește eficientizarea acestuia, creșterea atractivității transportului pe calea ferată prin îmbunătățirea condițiilor de deplasare prin modernizarea rețelei feroviare naționale și prin dezvoltarea serviciilor feroviare. Astfel, sunt prevăzute, printre altele, finalizarea lucrărilor începute la cale ferată și demararea de altele noi, precum și modernizarea căilor ferate pentru viteze de 160 kilometri/oră.

În sectorul naval se dorește creșterea volumelor de mărfuri și pasageri transportați pe apă, prin dezvoltarea infrastructurii portuare și a rutelor pe Marea Neagră, pe Dunăre și pe canalele navigabile.

O creștere a numărului de pasageri și a volumelor de mărfuri transportate se urmărește și în sectorul aerian, prin dezvoltarea infrastructurii aeroportuare și realizarea de noi legături naționale și internaționale. În acest sens, documentul propune dezvoltarea infrastructurii aeroportului București — Henri Coandă, dezvoltarea infrastructurii aeroporturilor internaționale, un program de eficientizare a serviciilor aeriene și de reînnoire a flotei de aeronave a companiei TAROM, dar și creșterea siguranței și securității aeriene prin achiziția de echipamente și instrumente specifice.

În procesul de definitivare a MPGT, încă din 2014, au avut loc o serie de consultări desfășurate cu societatea civilă. După parcurgerea acestei etape au fost inițiate discuții cu reprezentanții Comisiei Europene pentru definitivarea acestui document. MPGT a fost agreat de Comisia Europeană.

Totodată, documentul a fost prezentat comisiilor de specialitate de la nivelul Parlamentului României.

În iunie 2016, Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României a fost supus consultării publice și dezbaterii în cadrul Comisiei de Dialog Social.

Master Planul General de Transport al României este documentul care stabilește principalele direcții de dezvoltare ale infrastructurii de transport din România, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian și multimodal. Master Planul reprezintă cadrul general de dezvoltare, sursele de finanțare, strategia de implementare a proiectelor, precum și asigurarea activității de întreținere și reparații curente pentru infrastructura de transport național până în anul 2030.

AGERPRES