România, prin Ministerul Finanţelor, a lansat pe 7 aprilie prima emisiune de euroobligaţiuni din acest an pe pieţele internaţionale de capital, care s-a bucurat de un interes deosebit din partea investitorilor, prin care au fost atrase 3,5 miliarde de euro, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor, remis, joi, AGERPRES.

Totodată, România a marcat o serie de performanţe care îi consolidează, încă o dată, poziţia de emitent important pe pieţele externe de capital: cel mai mare volum de finanţare realizat într-o singură tranzacţie; prime de emisiune egale cu 0 pentru ambele tranşe; tranşa de 12 ani a fost cotată la un randament de 2,104%, valoare foarte apropiată de randamentul 2,025% al ultimei emisiuni de 12 ani realizată în perioada pre-COVID, mai exact în ianuarie 2020.

"Succesul primei emisiuni de euroobligaţiuni a României din anul 2021 reconfirmă încrederea de care se bucură ţara noastră din partea investitorilor la nivel internaţional. Deşi criza generată de pandemia Covid-19 nu a luat sfârşit, această tranzacţie dovedeşte faptul că măsurile şi obiectivele Guvernului privind consolidarea fiscal-bugetară şi relansarea economiei româneşti, apreciate deja de instituţii internaţionale, sunt recepţionate pozitiv şi de comunitatea investiţională. Prin această emisiune, România şi-a asigurat o parte importantă din necesarul de finanţare de pe pieţele externe aferent anului 2021, consolidând totodată rezerva în valută (buffer-ul). Împrumutul contractat va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanţare determinate de nivelul deficitului bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice, în contextul pandemiei Covid-19", a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Valoarea totală a emisiunii de euroobligaţiuni este de 3,5 miliarde de euro, cu o subscriere finală de 10 miliarde de euro, prin participarea unui număr de peste 380 de investitori.

Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 2 miliarde euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 2,104% şi o rată de dobândă de 2,000% pe an, şi 1,5 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani, cu un randament de 2,773% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an.

În cadrul strategiei de execuţie a tranzacţiei, marjele de credit s-au redus pe măsura creşterii ordinelor de subscriere în cele două tranşe. Practic, în câteva ore s-a înregistrat o reducere a acestor marje de dobândă cu 30 puncte de bază faţă de valorile cu care au fost lansate iniţial în piaţă cele două tranşe, obţinându-se în final pentru ambele maturităţi prime de emisiune de 0 puncte de bază.

Din punctul de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranşe se distinge preponderenţa investitorilor de tipul "real money", respectiv fonduri de active administrate privat care au o pondere în cadrul maturităţilor de 12 şi 20 de ani de 63% şi respectiv 62%. Totodată, băncile comerciale şi private au o alocare de 21% şi 17%, fondurile de pensii şi companiile de asigurări au o distribuţie de 6% şi 13%, iar alte categorii de investitori printre care şi instituţii oficiale deţin 10% şi respectiv 8%.

În ceea ce priveşte distribuţia geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 12 ani, aceasta a fost următoarea: Marea Britanie şi Irlanda - 37%, SUA - 17%, Germania şi Austria - 13%, România - 6%, Franţa - 6%, Europa de Sud - 6%, restul Europei - 6%, CEE (exclusiv România) - 5%, Benelux - 3% şi restul statelor - 1%.

Pentru maturitatea de 20 ani, distribuţia geografică a investitorilor a fost următoarea: Marea Britanie şi Irlanda - 45%, SUA - 13%, Germania şi Austria - 12%, România - 12%, restul Europei - 5%, CEE (exclusiv România) - 4%, Franţa - 3%, Europa de Sud - 3%, restul statelor - 2% şi Benelux - 1%.

Tranzacţia a fost intermediată de BNP Paribas, Citigroup Global Markets Europe AG, HSBC Continental Europe, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale şi UniCredit Bank AG. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii