Plângerea

Americans for Public Trust , care este un grup conservator fondat în 2020 ce monitorizează activitățile politicienilor americani și afirmă că este „dedicat restabilirii încrederii în guvern,” a solicitat declanșarea unei anchete vizând influența miliardarului elvețian în alegerile din SUA.

Plângerea depusă la Federal Elections Commission sau FEC (Comisia Electorală Federală) susține că „există motive să credem că domnul Wyss a finanțat indirect propaganda electorală federală prin organizațiile sale nonprofit, Wyss Foundation și Berger Action Fund. Destinatarul acestor fonduri a fost în cele din urmă o varietate de organizații al căror scop principal este să se angajeze în activități de sprijin electoral.”

Plângerea notează faptul că „legea interzice cetățenilor străini să contribuie direct sau indirect la comitetele politice.”

Wyss, care și-a făcut averea printr-o companie de dispozitive medicale ce a fost vândută gigantului Johnson & Johnson pentru 20 de miliarde de dolari, locuiește în Wilson, în statul Wyoming și, potrivit informațiilor, se pare că nu este nici cetățean american, nici titular al așa-numitului Green Card (care îi oferă rezidență permanentă), ceea ce înseamnă că nu poate dona în mod legal pentru campanii politice în Statele Unite.

În plângerea depusă la FEC, Americans for Public Trust susține că unul dintre grupurile finanțate indirect de Wyss prin Wyss Foundation și Berger Action Fund, The Hub Project, a controlat 30 de milioane de dolari în cheltuieli de campanie pentru a ajuta candidații democrații în cursele pentru Congres în 2018 „prin grupurile sale comerciale afiliate și prin Change Now, un super grup de acțiune politică.” Însă Hub Project nu a fost înregistrat la FEC ca un comitet politic și a evitat astfel supravegherea autorităților americane, se arată în plângere.

„Odată ce a devenit clar că există multă interconectivitate, am considerat că este important să cerem o investigație pentru a vedea dacă, de fapt, Wyss varsă în esență bani în calitate de cetățean non-american în sistemul electoral american,” a afirmat Adam Paul Laxalt, un avocat al celor de la Americans for Public Trust și fost procuror general al Nevada.

Banii pe care Wyss i-a dat prin Wyss Foundation și Berger Action Fund unor organizații care să-i redistribuie grupurilor democrate ar fi urmărit un scop precis: să sprijine cauzele progresiste apropiate democraților și astfel să-i ajute să câștige Casa Albă și să recâștige controlul asupra Congresului. Potrivit informațiilor, unii destinatari ai donațiilor sale, a căror identitate nu a fost dezvăluită, au construit, de asemenea, canale de comunicare pentru a bloca nominalizarea lui Trump, pentru a dovedi legăturile sale cu Rusia și pentru a încuraja îndepărtarea sa din funcție după ce a fost ales președintele SUA.

Bani negri

New York Post l-a descris pe elvețian drept „miliardarul străin de care nu ați auzit niciodată și care își folosește averea sa uriașă pentru a influența alegerile din SUA.” Aceasta a venit după ce New York Times a publicat un material în care a afirmat că, prin organizațiile sale non-profit, Hansjörg Wyss a donat 208 de milioane de dolari pe parcursul a patru ani către grupuri care au susținut democrații și cauzele progresiste.

Din cauza statutului său de cetățean stăin, elvețianul în vârstă de 86 de ani nu are dreptul să doneze direct campaniilor politice. Datele Comisiei Electorale Federale arată că a făcut astfel de contribuții până în 2003 și apoi donațiile sale au dispărut.

„Nu vedeți ca numele său să apară în actele FEC, dar asta nu înseamnă neapărat că nu a vărsat sute de milioane de dolari în influențarea campaniilor sau politicii SUA,” a declarat Anna Massoglia de la la Center for Responsive Politics, un grup de transparență guvernamental din Washington DC.

Wyss și-a transferat o parte din averea în fundația care îi poartă numele și în organizația non-profit Berger Action Fund. De acolo, banii s-au dus la cauze care îi susțin pe democrați. De exemplu, Berger Action Fund a acordat 35 de milioane de dolari în 2019 așa-numitului Sixteen Thirty Fund, care a fost descris ca o rețea de „bani negri” care îi ajută pe democrați.

Fondul a ajutat la promovarea altor organizații și persoane care au militat pentru a-i învinge pe senatorii republicani în 2020. Printre aceștia s-au numărat republicana Martha McSally (Arizona), care a pierdut în fața democratului Mark Kelly, precum și Cory Gardner, învins pentru un post de senator în Colorado de John Hickenlooper. Alți republicani vizați de organizații fondate cu banii miliardarului Wyss, inclusiv senatoarea Susan Collins din Maine, au reușit să-și păstreze mandatele.

Sixteen Thirty Fund a dat, de asemenea, bani unor comitele de acțiune politică, cum ar fi Lincoln Project, aflat în fruntea eforturilor de a-l ajuta pe Joe Biden să-l învingă pe președintele Donald Trump în alegerile din noiembrie 2020.

Mai mult de 1 miliard de dolari în „bani negri” – cheltuieli ale căror surse nu sunt dezvăluite – au fost pompați în alegerile din 2020, marea majoritate a acestora în beneficiul democraților, a afirmat Massoglia.

În 2019, Wyss Foundation a acordat 9,5 milioane de dolari către New Venture Fund, o organizație-soră a Sixteen Thirty Fund. Această entitate a trimis apoi banii către cauze dedicate stângii politice americane, cum ar fi Center for American Progress, The Voter Registration Project și America Votes.

În același an, Berger Action Fund a declanșat o campanie de un milion de dolari condusă de fostul procuror general al SUA, Eric Holder, ce urmărea să modifice componența electorală a Camerelor Reprezentanților din statele americane în 2020. Campania viza astfel să influențeze redistribuirea electorală și să determine alegerea mai multor democrați în Congres, a declarat Hayden Ludwig, cercetător la Capital Research Center, o organizație de tip think-tank din Washington DC, care analizează industria caritabilă.

„Iată un miliardar străin care, în felul său mic, sau nu atât de mic, ajută practic la detronarea unui președinte în funcție și la alegerea unui democrat. Destul de bine pentru un individ care nu poate da bani campaniei lui Joe Biden în mod legal,” a adăugat Ludwig.

Interesant de notat este că mulți membri ai organizațiilor non-profit și fundațiilor lui Wyss, precum și ai grupurilor politice unde au ajuns banii săi, au lucrat pentru campania lui Joe Biden în 2020, iar ulterior au fost angajați de noua administrație democrată de la Washington.

Zgârcit cu aparițiile media, miliardarul a refuzat să reacționeze la informațiile din New York Times. Purtătorul de cuvânt al Wyss Foundation și Berger Action Fund a respins ideea că aceste donații au fost destinate să sprijine Partidul Democrat.

Acesta a adăugat că Hansjörg Wyss se concentrează pe „probleme importante pentru el.” Cauzele de mediu și sociale i-au condus cariera de filantrop, a precizat New York Times, înainte ca unele dintre donațiile sale să fie direcționate către mai multe cauze politice – dreptul la avort, venitul minim etc. – mai ales după numirea lui Trump în funcția de lider la Casa Albă.

Ce se știe despre miliardarul elvețian

Potrivit profilului său din buletinul absolvenților Harvard Business School, HansjörgWyss a fost crescut în Elveția și și-a început cariera ca manager de proiect pentru Chrysler, lucrând în Pakistan, Turcia și Filipine.

Elvețianul a primit un MBA de la Harvard Business School în 1965. Ulterior s-a alăturat producătorului elvețian de dispozitive medicale Synthes, o companie cu 10.000 de angajați, conducând operațiunile firmei din SUA în calitate de CEO și președinte. În 2009, directorii companiei au fost acuzați de autoritățile federale americane că au testat un ciment osos neaprobat pe pacienți, dintre care trei au murit.

Wyss a renunțat la funcția de CEO în 2007, dar a rămas președinte al companiei până în 2012, când firma a fost vândută către Johnson & Johnson pentru 20 de miliarde de dolari. Potrivit informațiilor, miliardarul ar fi deținut jumătate din acțiunile Synthes.

În 2013, Wyss s-a angajat să doneze organizațiilor caritabile cel puțin jumătate din averea sa. Câteva luni mai târziu, el a anunțat o contribuție de 5 milioane de dolari la efortul celor din Clinton Foundation de a analiza progresele înregistrate de femei și fete din întreaga lume.

În 2014, el a promis 120 de milioane de dolari către două universități, Universitatea din Zurich și ETH Zurich, pentru a înființa un centru care să accelereze progresele medicale.

Unul din cei mai importanți filantropiști din lume, miliardarul elvețian susține de mult timp cauzele de mediu și, în ultimii ani, fundația sa a susținut mai multe organizații non-profit din New York.

În 2018 și 2019, Wyss a acordat 2 milioane de dolari către Wildlife Conservation Society, care conduce Grădina zoologică din Bronx și alte atracții, și 11,3 milioane de dolari către Open Space Institute din Manhattan, care lucrează pentru a combate schimbările climatice și a proteja pământul și apa din estul SUA și Canada. Fundația a acordat, de asemenea, 14 milioane de dolari celor de la New York University și 1,1 milioane de dolari pentru Demos, o organizație de justiție socială.

Luna trecută, Wyss a făcut o ofertă, la care a renunțat ulterior, ca potențial investitor pentru cumpărarea Tribune Publishing, compania care deține New York Daily News și alte ziare.

Potrivit Forbes, Hansjörg Wyss are în prezent o avere estimată la 6.4 miliarde de dolari și dține participații la companiile biotehnologice NovoCure și Molecular Partners.

Miliardarul este divorțat și are un copil.

Analiștii au notat că dezvăluirile despre Wyss vin într-un moment în care transparența finanțării politice este dezbătută intens în Statele Unite, cu democrații care atacă aceste practici dubioase și cer eliminarea lor.

Cât privește influența sa pe scena politicii americane, New York Times a afirmat despre Wyss: „Nu este la fel de cunoscut ca patronii liberali bogați precum George Soros sau Tom Steyer. Activismul său politic este canalizat printr-un lanț în cascadă de organizații opace care maschează destinatarii finali ai banilor săi. Dar miliardarul elvețian Hansjörg Wyss a devenit pe tăcute unul dintre cei mai importanți donatori ai grupurilor de susținere orientate spre stânga politică și o forță din ce în ce mai influentă în rândul democraților.”