Mii de ucraineni care fug din calea războilui își riscă viața înotând prin apele primejdioase ale râului Tisa, de la granița Ucrainei cu România. „Abia puteam să mai respirăm, am fost aproape să ne înecăm”, susține unul dintre fugari, pentru The Economist.

Pentru bărbații ucraineni apți pentru serviciul militar, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, este interzis să părăsească țara. Pentru a fugi din calea războiului, mulți dintre ei aleg să își riște viața ca să încerce să scape înot. Cel puțin 33 s-au înecat de la începutul războiului, cel mai tânăr dintre ei avea doar 20 de ani. Numărul victimelor este probabil mult mai mare, potrivit poliției de frontieră din Ucraina.

Tânăr ucrainean: Am fost aproape să ne înecăm!

Matvii, un inginer ucrainean de 24 de ani, este unul dintre cei care au fugit de recrutare și și-a riscat viața înotând prin apele primejdioase ale râului Tisa. Apele reci ale râului Tisa, care formează o parte din granița dintre Ucraina și România, s-au dovedit a fi un obstacol mult mai dificil decât își puteau imagina Matvii și ceilalți trei bărbați cu care încerca să scape de înrolarea în armată.

Curenții rapizi l-au împins pe cel mai puternic dintre înotători 200 de metri în aval. Alți doi au fost aruncați de două ori mai mult, reușind să ajungă pe partea cealaltă a râului doar printr-un „miracol”. „Abia puteam să mai respirăm până când am ajuns la mal. Am fost aproape să ne înecăm”, a povestit Matvii, pentru publicația citată.

Plătesc până la 12.000 de lei pentru a ajunge în România

Punctul de plecare pentru cei mai mulți ucraineni care încearcă să treacă înot Tisa este zona de luncă din sudul regiunii montane Transcarpatia. Infractorii locali au început tot mai des să îi asiste contra cost pe cei care vor să treacă ilegal granița.

Este o afacere riscantă, dar foarte profitabilă. Prețurile ajung până la 12.000 de dolari de persoană. Matvii a plătit 5.000 de dolari.

„Cu două săptămâni în urmă, îi mutam ca pe muște. Acum sunt o sută de soldați oriunde privești”, a spus o astfel de călăuză, care și-a oferit serviciile în schimbul sumei (avantajoase) de 3.500 de dolari.

Frontiera este acum păzită de membri ai gărzii naționale și au fost înființate cel puțin zece puncte de control noi. Ofițerii sunt schimbați des, astfel încât călăuzelor le este tot mai greu să își facă relații printre autorități. „Un ucrainean a fost oprit de patru ori încercând să treacă granița”, spune o călăuză.

O altă călăuză, Vasil, care încă preferă calea râului pentru a trece granița, spune că a ajutat de curând să transporte un grup de 96 de ucraineni într-o singură zi. De obicei, sunt între 30 și 40 de ucraineni care încearcă să treacă granița zilnic.

Poliția de frontieră nu a confirmat aceste cifre, dar purtătoarea de cuvânt, Lesia Fedorova, a spus că noile măsuri de protecție de la graniță, senzorii și dronele pot să oprească până la 7 din 10 persoane înainte să ajungă la râu. „Oamenii nu sunt obișnuiți cu legea. Se dau de gol imediat când îi oprim. Este ușor să ne dăm seama ce încearcă să facă”, a explicat Fedorova.

Cei care sunt prinși sunt amendați și predați serviciilor de securitate.

Curenții sunt puternici, chiar și când apa pare calmă. Traficanții de persoane preferă să își desfășoare activitatea pe timp de noapte, iar clienții lor, de multe ori, nu sunt conștienți de pericolul la care se expun până când este prea târziu să se mai întoarcă.

„Corpul devine incontrolabil după cinci minute în apa rece, chiar și cu un costum de neopren. Adaugă la asta curentul, anxietatea, întunericul și victima nu se mai poate lupta pentru supraviețuire”, a spus Fedorova.

Autoritățile din România au transmis că s-au înregistrat 2.373 de treceri ilegale ale frontierei statului dinspre teritoriul Ucrainei, doar în primele trei luni ale acestui an.