„Situația nu e deloc asemănătoare cu gripa”, spune cercetătorul. „Nu avem un vaccin și nu avem o imunitate în populație. Să ne gândim că, în cazul gripei, doar 20-30% din populație este susceptibilă de infecții într-un an. Cu toate acestea, se ajunge la jumătate de milion de victime pe an. În cazul SARS-CoV-2 vorbim de 100% posibile infecții! În plus, rata mortalității este probabil de cel puțin zece ori mai mare”, continuă acesta.

Ruxandra Hurezeanu: Ce are diferit de alți viruși acest SARS-CoV-2? De ce ar trebui să ne apărăm mai bine decât de alte boli cunoscute? Circulă, de exemplu, statistici cu numărul de morți de gripa obișnuită, de cancer sau inimă, menite să convingă că acest nou virus n-ar fi mai periculos decât altele care ne omoară deja.

Mihnea Boștină: „Principala particularitate a SARS-CoV-2 este că vorbim de o apariție nouă pe piața infecțioasă! Ceea ce ne așază în plin necunoscut. În primul rând, fiind vorba de un actor necunoscut, suntem forțați să îl înțelegem în timp record. Trebuie să înțelegem exact cum se transmite, care este efectul asupra organismului, care sunt factorii de risc… și multe alte detalii care sunt cunoscute în amănunt în cazul altor viruși.

Statisticile oficiale sunt incomplete, așa că e greu de modelat evoluția viitoare. Însă lucrurile nu stau deloc bine. Să ne gândim că, la ora actuală, rata mortalității pentru cei care dezvoltă complicații respiratorii sau alte complicații este cam de 50%. Apoi numărul de potențiale infecții este imens. Situația nu e deloc asemănătoare cu gripa. Nu avem un vaccin și nu avem o imunitate în populație. Să ne gândim că, în cazul gripei, doar 20-30% din populație este susceptibilă de infecții într-un an. Cu toate acestea, se ajunge la jumătate de milion de victime pe an. În cazul SARS-CoV-2 vorbim de 100% posibile infecții! În plus, rata mortalității este probabil de cel puțin zece ori mai mare. Orice măsură care poate să mai taie din procentele astea salvează vieți!! În mod normal este imposibil de privit în viitor. În cazul acesta e posibil: ajunge să ne uităm spre Italia și spre Singapore și vom vedea doua alternative diametral opuse. Depinde de noi toți ce cale alegem.”

Citește articolul integral în Revista Sinteza

Mihnea Boștină este cercetător virusolog,  director academic la Otago Micro and Nano Imaging , și predă la Departamentul de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă. A făcut studii de geologie și geofizică, dar și studii de matematică și informatică, la București. Este doctor în biofizică și biologie structurală, titlu obținut Universitatea „Johann Wolfgang Goethe” din Frankfurt pe Main, a lucrat în cercetare la Institutul „Max Planck”, la Harvard și la McGill University Montreal, Canada.

FOTO: Mihnea Boștină | University of Otago

Distribuie Distribuie Comentarii