Mihail Neamţu, la Adevărul Live: Crin Antonescu ştie multe despre Ponta. Ar putea fi o armă letală în campanie
Principalele declaraţii:
Cum vedeţi această puzderie de candidaţi ai dreptei?
Mihail Neamţu:Eu nu sunt atât de dezamăgit. Am citit textul lui Andrei Pleşu şi cred că profesorul Pleşu riscă să se înşele. Pe fond, această prezenţă poate fi de bun augur. Arată ambiţie, determinare, care sunt virtuţi politice. Nu cred că trebuie să ai un soi de aranjament care să împiedice unii oameni să intre într-o competiţie. Cred că acest lucru ar putea decanta nişte vocaţii. Cred că este foarte bine să vedem diferenţele între candidaţii dreptei şi agendele lor.
Avem viziunea mai centristă a lui Klaus Iohannis, care, fiind administrator, nu pune accent nici pe doctrină, nici pe elemente pe diferenţiere prea netă, cum este stânga. El merge pe ideea de bun gospodar care a transformat un oraş, Sibiul, într-un oraş european.
Avem candidatura doamnei Macovei,care vine de pe poziţii foarte intransigente pe plan etic şi care reprezintă o combinaţie interesantă între progresism şi tradiţionlism.
Avem prezenţa mult mai colorată a Elenei Udrea, care îşi asumă mandatul lui Traian Băsescu.
Cred că această ofertă este importantă pentru democraţia românească.
Există, totuşi, pericolul ca dreapta să nu intre în turul II?
Nu are nimic impozant Călin Popescu Tăriceanu. Este o marionetă perfectă, este o figură lipsită de orice personalitate. Este un om vidat de conţinut şi moral, şi doctrinar. Este un traseist perfect. Este un care, astăzi, se lasă condus de filosofia submediocră a lui Dan Voiculescu din spatele gratiilor. E un bemol acolo care trebuie observat. Cândva, Tăriceanu reprezenta o anumită eleganţă în politica românească. Reprezenta o anumită sobrietate liberală în spaţiul public. Astăzi, domnia sa s-a făcut extraordinar de mic şi nu are nicio şansă să depăşească un procent de 6%-7%. Deci este pe urmele lui Mircea Diaconu. Ce este cu adevărat important să vedem maturitatea candidaţilor dreptei.
Cu siguranţă, în primul tur, vom avea un candidat de dreapta fie din partea ACL, fie din partea societăţii civile independente, fie din partea PMP.
Crin Antonescu este o absenţă simptomatică. E de văzut de ce s-a retras complet din această dezbatere. Cu siguranţă l-ar fi ajutat pe Klaus Iohannis, pentru că ştie multe despre Victor Ponta. Armele letale în politică se folosesc mai ales în campania de tip prezidenţial. Cunoaşterea adversarului putea fi utilă candidatului ACL.
Domnul Iohannis încearcă un şpagat. Neatacându-l pe Ponta, încercând să fii elegant cu Ponta, rişti să pierzi. Ponta este omul care a păcălit milioane de români. Şi dacă nu-l dezbraci se poate să-i faci un serviciu. Domnul Iohannis încearcă un şpagat.
Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă Ponta ar ajunge la Putere. Cine ar fi şefii serviciilor, ce numiri s-ar face la Înalta Curtea, ce influenţă ar avea asupra CSM, gândiţi-vă la presiunile pe care le va aplica asupra justiţiei, gândiţi-vă la DNA, gândiţi-vă la ANI. Aceste instituţii, esenţiale pentru democraţie, se vor afla sub o avalanţă de telefoane din partea unui preşedinte iresponsabil. El a spus că între America şi China el preferă Beijingul.
Cum priviţi implicarea preşedintelui?
Nu a avut o componentă suspectă. A avertizt asupra faptului că în politică există personaje cu dublă comandă. Funcţia de şef al statului implică o loialitate exclusivistă. Nu ai voie să nu ştii ce au făcut oamenii care vor să ne reprezinte. Nu e o curiozitate de tip can can, ci legitimă.
Veţi mai vota un candidat care a fost ofiţer acoperit?
Depinde când. Iar dacă a fost înainte de 1989 l-ar descalifica total. La Ponta contează că a învăţat de la Adrian Năstase toate matrapazlâcurile. Faptul că Ponta nu a fost membru PCR nu mă linişteşte.
Monica Macovei a făcut parte din PCR. Va conta în campanie?
Nu. 4 milioane de oameni au făcut parte din PCR. Regret că Monica Macovei nu a avut tăria să spună nu.
Este pregătită România pentru un preşedinte femeie?
Mă bucur că există candidaţi de sex feminin. Este un pas înainte al democraţiei. Admir curajul femeilor care rămân în politică. Îţi trebuie tărie să rezişti şi să faci carieră.
De ce nu candidaţi?
Am multe de învăţat. Am de învăţat despre ce înseamnă leadership. M-am pregătit să fiu un bun dascăl. Nu vreau să fiu în situaţia lui Emil Constantinescu care nu a fost pregătit să fie preşedinte.
Politica românească nu pune în centru omul. Avem un sistemul educaţional care nu pune elevul în centru. De 70 de ani nu a mai început şcoala fără manuale. Elevul a fost ignorat. În Sănătate nu câştigă pacientul. La Transporturi pot profita unele firme, dar nu călătorul. Îmi doresc ca în dezbaterea prezidenţianlă să există o expunere a argumentelor în slujba cetăţeanului.
Veţi susţine un candidat?
Mie mi s-a părut foarte bun Cătălin Predoiu. M-a impresionat creşterea: ştie cât, cum şi unde să vorbească. Dacă Klaus Iohannis va demonstra că se desparte de o zonă toxică, în care anumiţi baroni PNL s-au scăldat, voi lua în calcul o anumită susţinere.
De ce nu vă regăsiţi în ACL?
Am descoperit în focul luptei electorale dificultatea unei întreprinderi care porneşte de la zero. Mâine avem 3 ani de când am creat Noua Republică. Unii colegi au pus umărul la anumite candidaturi. Este posibil să mă implic în campanie alături de un candidat care să-l bată pe Victor Ponta.
Cum priviţi tema religiei în campanie?
Îmi doresc ca oamenii însufleţiţi de credinţa lor să-şi dea seama că Ponta este lupul în blană de oaie. El plagiază şi teme politice. Una din marile greşeli ale dreptei este să nu-şi asume chestiunea identităţii naţionale sub altă formă decât a lui Ponta.
De ce să-l laşi pe Ponta să vorbească de cele sfinte şi să preia monopolul asupra credinţei? De ce să laşi pe omul lui, Mazăre, cunoscut pentru un comportament stupefiant?
Ar fi bine să se predea religia în şcoli sau istoria religiilor?
Am reuşit, în 2006, să organizez primul congres de istoria religiei. Suntem într-o zonă est europeană. Mănăstirile care fac parte din UNESCO sunt ortodoxe. Trebuie să avem o introducere în tradiţia în care părinţii copiilor s-au format. Răspunsul privind religia în şcoli îl avem, subsidiar, în decizia părinţilor.
