Dacă nu suferiți de o afecțiune care să impună eliminarea glutenului, a consuma astfel de produse fără gluten este contraproductiv și nejustificat, spune medicul Mihaela Bilic.

Mihaela Bilic. FOTO Facebook

Nutriționistul Mihaela Bilic atrage atenția că „Fără gluten nu înseamnă <<mai bun>>!”. Specialistul aduce ca argument concluziile unor cercetări efectuate în Spania, care au arătat că, în ciuda îmbunătățirilor aduse procesului de fabricație a produselor fără gluten, profilul lor de macronutrienți variază semnificativ și nu pot fi considerate echivalente din punct de vedere nutrițional cu variantele clasice, care conțin gluten.

„O echipă de cercetători de la Universitatea din Țara Bascilor a monitorizat timp de 9 ani produsele fără gluten. În 2014 au publicat o lucrare științifică complexă în care sunt comparate 200 alimente fără gluten cu echivalentele lor clasice. Concluzia? Din punct de vedere nutrițional, produsele nu sunt similare. Produsele fără gluten conțin mai multe lipide saturate (grăsimi vegetale dăunătoare), mai puține fibre și proteine, iar conținutul de sare era ridicat”, explică Mihaela Bilic pe Facebook.

Scădere semnificativă a cantității de proteine pe segmentul biscuiți

Nutriționistul spune că o comparație a produselor fără gluten din punct de vedere al rețetelor folosite în 2013 și 2022 a evidențiat diferențe nutriționale majore la grupele de prăjituri, cereale pentru micul dejun, aluat/foetaj/pizza și pâine.

„Grupul cookie/biscuiți are o scădere semnificativă a cantității de proteine, iar cerealele și pâinea au mai multe lipide saturate. În grupul de aluat/foetaj/pizza există deficit la fibrele alimentare. Grupul de paste făinoase a ieșit cel mai bine, a avut cele mai mici lipsuri: proteine (−7,2%), carbohidrați simpli (−7,5%), lipide saturate (−44,1%), fibre alimentare (−23,5%). De ce? Pastele fără gluten sunt făcute din făină de porumb și făină de orez. În rețeta veche era nevoie de un adaos mare de grăsime pentru ca aluatul să nu se fărâmițeze. Mai nou orezul a fost înlocuit cu mei, iar meiul dă elasticitate și permite ca extrudarea să fie făcută folosind mai puține lipide, deci valoarea nutrițională a crescut”, punctează specialistul.

„Contraproductiv și nejustificat”

Concluziile cercetătorilor sunt că, în ciuda îmbunătățirilor aduse formulării produselor fără gluten, „profilul lor de macronutrienți a arătat că acestea conțin diferențe marcante și nu pot fi considerate echivalente din punct de vedere nutrițional cu omologii lor care conțin gluten”.

„Prin urmare, se recomandă ferm ca firmele alimentare să continue reformularea acestor produse pentru a le crește calitatea nutrițională, pentru a se adapta la cerințele pieței și, în consecință, pentru a oferi o nutriție echilibrată”, au spus cercetătorii citați.

Întâlnită din ce în ce mai des, dieta fără gluten poate fi o decizie de moment pentru unii , în timp ce pentru alții este un stil de viață impus de problemele de sănătate.

Mihaela Bilic arată când e cazul și când să nu optăm pentru produse fără gluten.

„Avem impresia că o dietă fără gluten oferă beneficii pentru sănătate, când de fapt e tocmai invers, au avertizat cercetătorii! Dacă nu suferiți de o afecțiune care să impună eliminarea glutenului , a consuma astfel de produse este mai degrabă contraproductiv și nejustificat”, mai spune celebrul nutriționist.