Microsoft cooperează pe deplin în ancheta DNA privind licenţele software pentru şcoli
Microsoft este determinată să respecte cele mai înalte standarde legale şi etice oriunde desfăşoară operaţiuni comerciale şi cooperează pe deplin în ancheta DNA, se arată într-o declaraţie remisă MEDIAFAX de Microsoft România.
DNA cere aviz de la preşedinte, Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale în cazul a nouă foşti miniştri care în perioada mandatelor ar fi săvârşit infracţiuni, în cazul licenţelor Microsoft pentru şcoli.
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să ceară Senatului şi Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Ecaterina Andronescu , Valerian Vreme şi Şerban Mihăilescu .
De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica .
Pentru alţi cinci foşti miniştri vizaţi în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu , Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău , s-au formulat solicitări similare către preşedintele Traian Băsescu .
DNA arată că cererea a fost formulată pentru că există suspiciuni în cazul foştilor miniştri, în dosarul privind licenţele Microsoft pentru şcoli.
"Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte", se arată într-un comunicat de presă al DNA.
DNA precizează că faptele vizate ar fi fost comise în perioada în care cei nouă au fost miniştri şi prezintă în cazul fiecăruia infracţiunile pentru care s-a cerut aviz de efectuare a urmăririi penale:
- senatorul Ecaterina Andronescu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioadele 28 decembrie 2000-19 iunie 2003, 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009 şi ministru al Educaţiei, Cercetării şi Inovării în perioada 2008-2012 - abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;
- deputatul Valerian Vreme, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada septembrie 2010 - februarie 2012 - abuz în serviciu;
- senatorul Petru Șerban Mihăilescu, ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 - octombrie 2003 - instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani;
- europarlamentarul Dan Nica, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada 2000 - iulie 2004 - abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;
- Adriana Ţicău, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004;
- Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010;
- Petru Daniel Funeriu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2009 - 2012;
- Alexandru Athanasiu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003 - 2005;
- Mihai Nicolae Tănăsescu, ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 -2004.
Iată informaţiile integrale despre faptele de care sunt suspectaţi cei nouă foşti miniştri, din comunicatul DNA:
Probele administrate în cauză au demonstrat existenţa unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plăţii mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduse tot în numerar în ţară folosind diferiţi intermediari, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor.
