Depedența de plăcerile pe care le avem ne poate afecta serios sănătatea. Secretul este să aflăm care din ele ne fac rău și să le eliminăm, iar celelalte pot rămâne, dar fără vinovăția care le însoțește.

Fiecare din noi are o mică plăcere, fie că e vorba de consumul de ciocolată sau de statul la televizor până noaptea târziu ca să ne uităm la seriale sau filme. Nu e nimic rău în asta, însă până la un punct, când ne pot afecta realmente sănătatea.

Dacă mâncăm prea mult, riscăm să devenim obezi, iar dacă consumăm prea multe dulciuri, ne paște pericolul să ne îmbolnăvim de diabet.

De regulă, apelăm la aceste mici plăceri ca să compensăm frustrările și neajunsurile din viața personală, dar și ca să uităm de traumele pe care le-am suferit.

Există o limită pe care e necesar să o conștientizăm și să ne oprim la timp.

„Adicția sau dependența este practic o stare de sclavie, definită ca o tulburare psihologică provocată de un abuz sau o traumă, care duc la un comportament adictiv. Vorbim practic de un șablon comportamental care se declanșează cu scopul de a diminua emoția asociată”, explică psihologul Stelian Chivu.

Plăcerile pot fi înnăscute sau dobândite. În acest din urmă caz, plăcerile apar pentru că nu rezistăm, de regulă, reclamelor la diverse produse sau servicii. Și anturajul joacă un rol important în această ecuație.

„Nu ești primit într-un grup dacă nu fumezi sau nu bei ca ei. În mod special, din cauza egoului ajungem victime ale acestor plăceri”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Șablon mental: „Suma calităților este egală cu suma defectelor”

Printre plăcerile pe care mulți le consideră o supapă pentru a scăpa de stresul și presiunea din viața cotidiană se numără fumatul, consumul de alcool și de droguri, consumul excesiv de mâncare sau dulciuri, sexul excesiv, sportul extrem, shopping-ul fără motiv, jocurile de noroc și jucatul pe telefon.

Specialiștii au stabilit că acest gen de plăceri ajung fie să ne controleze, ceea ce înseamnă deja dependență, fie să le controlăm noi pe ele prin ceea este o joacă emoțională și mentală.

„Plăcerile vinovate declanșează un conflict interior între dorința de a face acele lucruri și informațiile pe care le cunoaștem, conform căror știm că acele acțiuni ne vor face rău pe termen mediu și lung. Ne simțim vinovați când percepem o plăcere din cauza unor programe negative de genul <<nimeni nu e perfect>> sau <<suma calităților este egală cu suma defectelor>>”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Aceste programe din subconștient le folosim, de regulă, ca scuză pentru a nu ne mai simți vinovați. Interesant este ce se întâmplă efectiv în creierul nostru când simțim o astfel de plăcere vinovată. Acest gen de acțiuni declanșează ceea ce specialiștii numesc „chimia dependenței“.

Dopamina și centrul de recompensă

În acest fel se produce în creier o stimulare a unei zone numită „centrul de recompensă“. Organismul secretă astfel dopamină, cunoscută și ca „hormonul fericirii“. Dacă nivel de dopamină din corp este scăzut, dispare buna dispoziție, apar depresia și anxietatea, memoria are de suferit, ca și capacitatea de concentrare, iar echilibrul hormonal este dat peste cap.

„Dopamina este esențială pentru a avea o bună stare fizică, emoțională și mentală. Rolul său este extrem de important în sistemul de recompensare și motivație a fiecăruia dintre noi. Altfel spus, se crează obiceiuri sau sinapse (căi neuronale) specifice pentru aceste plăceri vinovate”, spune psihologul Stelian Chivu.

De cele mai multe ori continuăm să ne lăsăm pradă acestor plăceri vinovate, chiar dacă știm că ne afectează sănătatea.

Cleptoman la 4 ani

Specialistul povestește despre cazul unui pacient, un copil de doar patru ani, care nu se putea abține să nu fure oriunde mergea.

Chiar dacă era monitorizat și pedepsit, copilul continua să fure. Își adusese părinții la exasperare pentru că nu mai puteau merge nicăieri din cauza comportamentului de cleptoman pe care îl dezvoltase.

„Am introdus copilul într-o poveste terapeutică, prin care i-am schimbat această plăcere (să îi spunem, pe care o avea) cu obiceiuri pozitive, sănătoase și constructive”, explică psihologul Stelian Chivu cum a reușit să îl vindece.

Nu hrăniți problemele vechi, că atrag unele noi

Prin urmare, e necesar să găsim o cale pentru a înlocui plăcerile vinovate cu obiceiuri pozitive mai puternice, mai plăcute și pe care le putem trăi mult mai intens. Ajungem astfel gradual la un nivel mai înalt de conștiență și reușim să controlăm aceste dependențe fără un efort prea mare.

„Am avut o altă pacientă care avusese foarte mult de suferit în viață. Din acest motiv, își orienta foarte mult atenția către problemele pe care le avusese și în acest mod le hrănea și atrăgea altele noi. Vindecarea a venit după ce am pus-o să repete de 108 ori pe zi: <<Sunt bucuroasă și fericită>> ca să se reprogrameze mental. În acest fel, energia și atenția ei erau orientate către semnificația acestei expresii și nu către necazurile din trecut, iar astfel s-a deconectat de la vibrațiile negative”, explică psihologul Stelian Chivu.

Sfatul specialistului este să analizăm plăcerile pe care le avem zilnic, iar dacă ne ajută, înseamnă că merită să le avem în continuare, dar fără starea de vinovăție care le însoțește, iar dacă ne fac rău, ne blochează sau ne condiționează, răspunsul vine de la sine.