MFP estimează un deficit bugetar al administrației publice centrale de 3,25% din PIB, în 2017
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) estimează un deficit bugetar al administrației publice centrale de 3,25% din PIB, în 2017, calculat pe baza datelor cash prin aplicarea metodologiei UE, se arată în Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2017-2019 publicată, joi, pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
În ceea ce privește creșterea economică aceasta este preconizată la 5,2%, respectiv un PIB nominal de 816,5 miliarde lei. Deficitul de cont curent a fost estimat la 2,4% din PIB, iar inflația la finalul anului la 1,9%.
'Având în vedere contextul economic internațional și evoluția economică și financiară din zona euro, precum și evoluția potențialului de creștere economică, pentru perioada 2017-2019 se estimează că economia românească își va accelera creșterea, fiind estimată o creștere a PIB, în medie, cu circa 5,5% anual, datele preliminare aferente primului trimestru al anului 2017 (creștere de 5,7% Q12017/Q12016) confirmând așteptările', precizează documentul.
MFP se așteaptă la un necesar brut de finanțare de 63,9 miliarde euro.
'Abaterile de la proiecțiile macroeconomice din scenariul de bază descrise mai sus ar putea proveni din incertitudinile la nivel mondial determinate de perspectivele privind evoluția zonei euro și a principalelor economii emergente (îndeosebi China), implicațiile politicii monetare din SUA asupra fluxurilor mondiale de capital și ale implementării programului administrației Trump, incertitudinile privind viitorul UE după referendumul din Marea Britanie, toate acestea putând conduce la volatilitate în privința apetitului investițional pentru activele financiare emise de economiile emergente', se arată în strategie.
Conform MFP, acești factori pot genera un grad ridicat de volatilitate pe piețele financiare internaționale în condițiile deciziilor divergente de politica monetară ale Rezervei Federale a SUA (Fed) și ale Băncii Centrale Europene (BCE), volatilitate care poate conduce la creșteri temporare ale aversiunii față de risc la nivel global afectând economiile emergente.
'În acest context, proiecțiile macroeconomice din SUA arată că se așteaptă noi majorări ale ratelor de dobânda în 2017, după ce la sfârșitul lui 2016 s-a decis majorarea ratei dobânzii de politica monetară la un interval cuprins între 0,5% și 0,75%, iar în luna martie 2017 dobânda a fost ridicată cu 0,25 de puncte procentuale, în intervalul 0,75-1,0%, în timp ce BCE a decis prelungirea programului de relaxare monetară cantitativa cu nouă luni până în decembrie 2017, concomitent cu diminuarea volumului lunar al acestui program, de la 80 miliarde euro la 60 miliarde euro, începând cu aprilie 2017', menționează sursa citată.
Potrivit Ministerului de Finanțe, șocurile externe asociate acestor riscuri ar putea conduce la diminuarea creșterii economice, prin scăderea exporturilor sau ieșirilor de fluxuri de capital, și ar putea determina creșterea necesarului de finanțare în condiții de finanțare mai puțin avantajoase, coroborat cu riscul semnificativ de modificare a sentimentului investitorilor.
AGERPRES