Oamenii de ştiinţă au finalizat cercetările privind resturile unui mic meteorit care a căzut la începutul acestui an într-o zonă de lângă Berlin, Germania. În cursul săptămânii trecute, concluziile lor privind vechimea şi compoziţia acestuia au fost publicate într-o revistă de specialitate.

Cercetătorii au găsit peste 200 de fragmente de meteorit lângă Berlin. Foto arhivă

Micul asteroid, care a primit numele 2024 BX1, a început să ardă la intrarea în atmosfera terestră pe 21 ianuarie în apropiere de Berlin, oferind un spectacol astronomic impresionant. Fragmente din el au căzut în regiunea Havelland din landul Brandenburg, care înconjoară capitala germană, iar multe dintre ele au fost adunate apoi de oameni de ştiinţă, dar şi de colecţionari, relatează Agerpres citând dpa.

Peste 200 de fragmente cântărind în total 1,8 kilograme au fost descoperite în zone nelocuite din apropierea satelor Ribbeck, Berge şi Lietzow din landul Brandenburg, împrăştiate pe o suprafaţă cu dimensiunile de 1,5 kilometri pe 10 kilometri. Oamenii de ştiinţă au decis să numească meteoritul „Ribbeck”, după satul în apropierea căruia în care au fost găsite cele mai multe fragmente.

Studiul realizat de cercetători de la Institutul de Planetologie din cadrul Universităţii Munster, care a fost publicat miercuri în revista Meteoritics & Planetary Science, stabileşte că „Ribbeck” aparţine clasei extrem de rare a aubriţilor, care sunt meteoriţi bogaţi în magneziu şi siliciu.

Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, că micul meteorit are un statut special în cadrul acestei clase rare, deoarece el conţine o proporţie excepţional de mare de feldspaţi, un mineral ce face parte din grupului silicaţilor.

Cercetătorii presupun că obiectul cosmic din care s-a desprins „Ribbeck” are o vechime de aproximativ 4,5 miliarde de ani şi provine din Centura de asteroizi dintre planetele Marte şi Jupiter.

Ei au explicat şi motivul pentru care fragmentele din acest meteorit miroseau intens a hidrogen sulfurat, un miros asemănător cu cel al ouălor stricate: reacţiile chimice dintre fazele minerale şi umezeală, care rezultă din zăpadă şi dezgheţ, provoacă acel miros şi au schimbat mineralogia rocii.