Statele Unite și alți parteneri occidentali ai Ucrainei au solicitat conducerii de la Kievul să nu aprobe atacuri asupra unor ținte militare din teritoriului recunoscut internațional al Rusiei în timpul rebeliunii organizate de oligarhul Evgheni Prigojin prin intermediul mercenarilor Wagner, relatează CNN, care citează oficiali occidentali.

Potrivit surselor citate de CNN, Statele Unite și alți aliați occidentali au căutat să blocheze astfel de acțiuni pentru a nu fi interpretate de regimul de la Moscova ca motive de sprijin pentru rebeliunea Wagner și o încălcare a suveranității Rusiei de către Ucraina și partenerii săi.

„Aliații i-au avertizat pe ucraineni să nu se angajeze în provocări. Folosiți oportunitățile din teritoriul Ucrainei, dar nu vă amestecați în afacerile interne și nu loviți obiectivele militare ofensive din teritoriul Rusiei. Acesta a fost mesajul”, a declarat un oficial.

„Mesajul principal a fost să nu zguduim barca”, a subliniat el.

„Nu am vrut să hrănim o narațiune precum că Wagner s-a revoltat la inițiativa noastră. Este o chestiune internă a Rusiei”, a adăugat oficialul citat de CNN.

Washingtonul, preocupat de o Rusie nucleară instabilă

Washingtonul a contactat Moscova pe canale diplomatice

Ambasadoarea Statelor Unite la Moscova, Lynne Tracy, a luat legătura direct autorităţile de la Moscova la sfârșitul săptămânii trecute pentru a le transmite clar că ţara sa nu este implicată în rebeliunea Wagner. Alți oficiali americani au contactat Ambasada Rusiei la Washington pentru a oferi aceleași asigurări.

„Statele Unite nu (au fost, n. red.) şi nu vor fi implicate” în evenimentele care au zguduit regimul Putin, a precizat purtătorul de curând al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Potrivit publicației online Axios, șeful diplomației americane Anthony Blinken a transmis, pe 23 iunie, o telegramă angajaților Departamentului de Stat în care le-a recomandat să nu comenteze rebeliunea Wagner.

Contacte între SUA și unii aliați

CNN mai relatează că serviciile secrete americane au aflat din timp despre planurile lui Prigojin de a se deda unei rebeliuni, dar au împărtășit informațiile pe care le dețineau cu „aliați selectați”, printre care Marea Britanie, și într-un cerc foarte restrâns la Washington, cum ar fi conducerea Congresului.

Luni, premierul britanic Rishi Sunak a declarat că guvernul său este pregătit pentru „diferite scenarii” în Rusia în urma rebeliunii Wagner.

Sunak a mai spus că Guvernul britanic monitorizează și analizează de ceva timp situația din Rusia și menține legături strânse cu aliații pe această temă. Premierul britanic a precizat că a vorbit în weekend cu liderii de stat din Statele Unite, Franța și Germania.

În timp ce Moscova încearcă să inventeze posibili organizatori străini, ceea ce era de așteptat din partea regimului condus de Vladimir Putin, președintele american Joe Biden a afirmat clar că Washingtonul „nu a avut nimic de-a face cu asta”.

Biden a dezvăluit că a cerut sâmbătă echipei sale de securitate naţională să îl informeze „din oră în oră” despre situaţia din Rusia şi să se pregătească pentru o serie de scenarii, despre care nu a dat detalii. De altfel, la Washington încă se mai evaluează urmările tentativei de revoltă a lui Prigojin. „Este prea devreme să ajungem la o concluzie definitivă despre ce urmează”, a spus Biden.

Liderul de la Casa Albă a mai afirmat că a discutat cu principalii săi aliaţi prin videoconferinţă, pentru a se asigura că există o coordonare a reacţiilor. „Au fost de acord cu mine că trebuie să ne asigurăm că nu îi oferim lui Putin nicio scuză - nu îi oferim lui Putin nicio scuză - pentru a da vina pe Occident şi pentru a da vina pe NATO”, a insistat Biden.

Ce indicii aveau americanii

Potrivit unor surse citate de CNN, serviciile secrete americane au reușit să adune informații care le-au oferit o imagine foarte detaliată asupra planurilor lui Prigojin, inclusiv unde și cum intenționa să-și implice mercenarii.

Nu se știe cu exectitate momentul în care Prigojin a decis să acționeze, dar se pare că s-a grăbit pentru a-și pune în aplicare planul după 10 iunie, ziua în care rivalul său, ministrul Apărării Serghei Șoigu, a semnat un decret pentru încorporarea „formațiunilor de voluntari”, adică a mercenarilor, în cadrul armatei ruse până la 1 iulie.

Unii oficiali din cadrul NATO și-ar fi exprimat dezamăgirea în legătură cu neîmpărtășirea unor informații. Dar, potrivit surselor CNN, acest lucru ar fi riscat să compromită surse și metode foarte sensibile de colectare a informațiilor.

Nici conducerea de la Kiev nu a fost informată în prealabil, în principal din cauza temerilor de interceptare din partea rușilor.

Potrivit lui John Kirby, responsabil de comunicare strategică la Consiliul Național de Securitate al Statelor Unite, Casa Albă a fost în contact direct cu Kremlinul în timpul rebeliunii Wagner.

Lansată brusc, rebeliunea lui Prigojin și Wagner, s-a încheiat la fel de brusc, spre dezamăgirea ucrainenilor, notează „Zerkalo Nedeli”.

„Am avut contacte directe bune cu rușii în weekend. Ne așteptăm ca acest lucru să continue”, a spus Kirby.

Statele Unite și alți aliați occidentali și-au arătat îngrijorarea despre riscurile nucleare pe care le-ar putea prezenta o Rusie instabilă.

Putin și Prigojin - un acord fragil

Acordul de pace mediat de dictatorul Belarusului, Aleksandr Lukașenko, între Kremlin și Wagner pare acum destul de fragil după ultimele declarații ale lui Vladimir Putin, observă The Business Insider.

Într-un discurs scurt și pe alocuri contradictoriu susținut luni seara, Putin a aruncat o umbră de îndoială asupra înțelegerii convenite cu Prigojin cu doar 48 de ore înainte.

Liderul de la Kremlin i-a acuzat pe wagneriți că au acționat la fel ca „o amenințare externă” și le-a transmis să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării până la 1 iulie sau să se ducă în Belarus, acolo unde s-ar fi mutat și șeful lor, Evgheni Prigojin. „Acțiunile” organizatorilor revoltei „au fost criminale”, a adăugat el, referindu-se la Prigojin fără a-i menționa numele.

După discurs, Vladimir Putin a mers la o întâlnire de lucru cu procurorul general Igor Krasnov, ministrul de Interne Vladimir Kolokolțev, directorul FSB Aleksandr Bortnikov, șeful Gărzii Naționale Viktor Zolotov, directorul Serviciului Federal de Protecție Dmitri Kocinev, șeful Comitetului de Investigații Aleksandr Bastrîkin, șeful corpului prezidențial Anton Vaino și ministrul Apărării Serghei Şoigu.

Avionul lui Prigojin a aterizat lângă Minsk

La rândul său, Prigojin a transmis luni, printr-un mesaj audio de 11 minute, că scopul său a fost să protesteze față de ineficiența conducerii militare de la Moscova.

Șeful Wagner susține că marșul mercenarilor săi spre Moscova - de care s-au apropiat la 200 de kilometri - este un exemplu despre cum ar trebui să arate un asalt al rușilor asupra Kievului.

„Scopul campaniei a fost de a preveni distrugerea PMC Wagner și de a-i aduce în fața justiției pe cei care, prin acțiunile lor neprofesioniste, au făcut un număr mare de greșeli în timpul operațiunii militare speciale”, a spus Prigojin, care cere cu insistență ca Moscova să acționeze mai dur în războiul pe care îl poartă împotriva Ucrainei.

Prigojin nu a oferit detalii despre locul unde se află sau care sunt planurile sale de viitor, dar există informații că două avioane particulare, inclusiv cel al șefului Wagner, au aterizat marți dimineață pe un aerodrom din apropiere de Minsck, capitala Belarusului.