Dialogul dintre Rusia și România pe tema rezoluției Parlamentului European (PE) prin care se cere Rusiei să returneze aurul României este imposibil din cauza politizării subiectului și trebuie închis. Această opinie a fost exprimată de Mihail Șvidkoi, reprezentantul special al președintelui rus pentru cooperare culturală internațională, într-un interviu acordat TASS în marja Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF).

"Nu ne vom angaja în dialog, în circumstanțele actuale, cu niciunul dintre statele străine neprietenoase. A fost înființată cândva o comisie guvernamentală privind aurul românesc, care nu a ajuns la niciun rezultat. Mi se pare, în general, că acest subiect trebuie închis de principiu. Dintr-o serie de motive. În primul rând, din cauza contextului actual. România are aceeași poziție solidară cu europenii față de Rusia, deci nu poate exista niciun fel de dialog pe acest subiect. Adică, ar trebui să existe un dialog, ar trebui să fie păstrat pe anumite chestiuni vitale, dar acest subiect este destul de politizat din punctul meu de vedere", a spus Șvidkoi agenției Tass.

Potrivit reprezentantului președintelui rus, „indiferent ce scriu diplomații români” și „indiferent ce documente sunt transmise pe canale diplomatice”, Rusia nu va purta acest dialog. „Rusia nu datorează nimic nimănui”, a subliniat el.

În martie 2024, a avut loc un vot în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, în urma căruia deputații PE au adoptat o rezoluție care susține cererea României de restituire a aurului și a arhivelor istorice românești exportate în Rusia în 1916-1917.

După rezoluția Parlamentului European privind returnarea tezaurului românesc, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că România vrea să-şi rezolve problemele economice pe seama Rusiei.

România încearcă să pună pe umerii Rusiei „datoriile sale fantomă” vechi de un secol, ca să amelioreze starea dezastruoasă a economiei sale naţionale, a declarat Maria Zaharova, într-o postare pe rețeaua Telegram.

Mai mult, ea susține că datoriile României faţă de Rusia şi Uniunea Sovietică depăşesc, „potrivit calculelor experţilor”, de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc care a fost predat Rusiei spre păstrare în anii 1916-1917.

Zaharova a precizat că în 1949, Moscova „i-a iertat României aproape toată datoria sa pentru distrugerile provocate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, potrivit Agerpres.

Publicaţia rusă Komsomolskaia Proavda scria că, în 2022, România a cerut Rusiei plata a 4 miliarde de euro în contul tezaurului său.

Și vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a reacționat la decizia UE de a cere Rusiei să restituie Tezaurul României. El a afirmat că solicitarea este o „obrăznicie” și că „românii nu sunt o națiune”, potrivit agenției de presă TASS.

Fostul președinte și premier rus susține că guvernul sovietic a naționalizat în 1918 tezaurul României pentru „comportamentul necorespunzător” al României și că ulterior România a refuzat să-și „plătească datoriile” către Uniunea Sovietică.

„România a acceptat acest lucru și apoi a primit de la noi renunțarea la reparațiile pentru perioada sa nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ei bine, acum, din nou, apetitul s-a reînviat la diferiți idioți din Parlamentul European”, și-a continuat el mesajul.

Transferul în Rusia al rezervelor românești de aur, în 1916 și 1917, împreună cu colecții substanțiale de obiecte culturale, artistice și de arhivă, a făcut obiectul unui acord oficial și valabil din punct de vedere juridic până în prezent pentru a fi păstrate în siguranță în circumstanțe excepționale.

La acel moment, Rusia țaristă era aliata României contra Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei și Turciei, iar faptul că țarul Nicolae al II-lea era vărul primar al Reginei Maria a României era o garanție în plus că tezaurul românesc era pe mâini bune și va fi înapoiat în siguranță.

Acordul, care a fost încheiat în timpul Primului Război Mondial, conține inclusiv garanții legale de returnare. Aceste obligații au fost însă încălcate de Rusia bolșevică și apo de URSS.

Tezaurul național al României trimis în Rusia cuprindea 91,5 tone de aur fin aparținând rezervelor de aur ale Băncii Naționale a României.

Tezaurul mai conține colecții regale de bijuterii și monede rare cu valoare numismatică și culturală pe lângă valoarea aurului în sine, precum și obiecte culturale, religioase și de arhivă din patrimoniul național al României.

Regina Maria a României, nepoata de fiică a țarului Alexandru al II-lea și a Reginei Victoria a Marii Britanii, nu și-a mai recuperat niciodată bijuteriile. Se pare că unele piese au apărut la licitații în Occident în perioada interbelică.