Aproape două săptămâni mai au la dispoziție candidații la alegerile prezidențiale să se înscrie în cursa pentru Cotroceni. Deocamdată, Călin Georgescu nu și-a depus candidatura. Este un anunț făcut public în fața susținătorilor săi care au participat la protestul AUR, organizat sâmbătă în centrul Capitalei. „Cel mai probabil, dacă va candida, Călin Georgescu va fi respins de Curtea Constituțională, dar și de Biroul Electoral Central”, a precizat pentru „Adevărul” istoricul Bogdan Bucur, profesor în cadrul SNSPA. Acesta a analizat mesajul propagat de Georgescu făcând o comparație cu cel răspândit le legionarii lui Zelea Codreanu: „În esență, criticile la adresa statului sunt valide, stau în picioare, sunt justificate. Soluțiile propuse sunt însă dezastruoase”, explică specialistul.

Călin Georgescu încă nu și-a depus candidatura la prezidențiale. Arhivă

Ale tale soluții criminale

Precum criticile pe care mișcarea legionară , în perioada interbelică, le aducea democrației și statului român de atunci, așa sunt și criticile pe care gruparea din jurul lui Călin Georgescu, dar și acesta, le aduc democrație și statului român din prezent, consideră profesorul Bucur: „Criticile mișcării legionare și ale mișcării Georgescu în ceea ce privește disfuncționalitatea statului erau și sunt corecte. Ei nu făceau și nu fac altceva decât să puncteze într-o manieră demagogică și exagerată niște probleme cât se poate de reale”.

Aceasta va fi și problema noastră principală pe parcursul campaniei electorale și anume specularea hibelor din sistem: „În următoarele luni, până la alegeri, deficiențele reale ale statului de drept, deficiențele reale ale democrației vor fi speculate cu o abilitate feroce de către mișcările extremiste. Fix așa cum au făcut în perioada interbelică legionarii, la fel vor proceda și aceste partide extremiste de astăzi, inclusiv AUR , SOS și POT. Acestea vor avea o abilitate extraordinară în a specula electoral toate micile erori și gafe politice”.

Ceea ce critică partidele extremiste în frunte cu independentul Georgescu este corect, explică Bogdan Bucur. „Soluțiile cu care vin sunt, însă, dezastruoase pentru țară și cu mult mai grave decât disfuncționalitățile pe care le arată el cu degetul. Aici este marea problemă”, continuă expertul. Bogdan Bucur vine cu câteva exemple în acest sens amintind despre mandatul lui Iohannis „un urs împăiat”, numirea lui Ciucă premier, aducerea în Parlament a unor personaje „lipsite de personalitate”.

Soluția ieșirii din criză este însă una care, în loc să ne salveze, ne va ucide fulgerător: „Soluția pe care ei o lansează este totalitară, este populistă, antidemocratică, și antieuropeană. Soluția, deci, nu doar că nu corectează problemele respective, dar ucid cu totul corpul politic național”.

Faptul că partidele extremiste aduc statului și politicii românești critici justificate le face să crească în ochii electoratului, oamenii rezonează, prind curaj, se simt puternici, li se dă senzația că vocea lor contează, că nu sunt singuri, că cineva are grijă de ei și le apără interesele. În realitate, însă, este vorba doar despre o grosolană manipulare a maselor. Căci, în spatele lozincilor populiste cu care defilează, extremiștii țes pânze în care vor prinde democrația: „Este motivul pentru care nu ar trebui să le mai dăm apă la moară. Cu alte cuvinte, ar trebui să ne îmbunătățim aceste lipsuri, să acoperim aceste hibe, să consolidăm democrația. Ceea ce în perioada interbelică nu am făcut. Însă, acum, nu ne oprește nimeni s-o facem”.

Pe lângă criticile pe care le aduce sistemului și care stau în picioare, Călin Georgescu emite însă și o serie de aberații monumentale, care nasc în mintea românilor diverse teorii ale conspirației și care duc mai departe la sentimente de frică, teamă, ură, chiar fanatism. Și e foarte greu să lupți cu așa ceva, spune specialistul:

"Călin Georgescu nu are cum să candideze la președinție"

„Democrația, în versiunea ei europeană, adică în cea mai înaltă formă de metamorfoză politică, nu înseamnă doar alegeri libere”, explică istoricul. „Alegerile libere sunt doar sâmburele democrației. Însă democrația presupune mai mult de atât. Este precum un fruct. Alături de acest sâmbure există o pulpă, și anume statul de drept, dar și o membrană, care se cheamă civilizație politică europeană”, adaugă acesta.

Bogdan Bucur a declarat că cine nu respectă aceste trei principii fundamentale ale democrației nu are cum să candideze la alegerile prezidențiale și, implicit, nu are cum să le câștige: „Statul de drept înseamnă faptul că toți respectăm legile, că nimeni nu este mai presus, înseamnă că nu candidăm folosind resurse ilegale, nu candidăm obținând voturi prin fraudarea intenției alegătorilor, băgând zeci de milioane de euro în campanii obscure, bani nedeclarati și care nu se știe de unde provin”. Statul de drept înseamnă inclusiv legalitatea proceselor electorale, nu doar procesul electoral în sine: „ Așadar, nu poți să vii să candidezi schimbând apoi direcția de politică externă și de apărare a României, fără ca noi să știm de această intenție frauduloasă și criminală în sensul pur al termenului. Nu poți să candidezi sugerând niște codițe de șarpe, ca să ne trezim cu tine președinte, după care să schimbi direcția euroatlantică a României, să scoți România din NATO și din UE prin gesturi directe sau indirecte”. Cum ne-ar putea scoate Călin Georgescu din NATO? „Sunt mai multe metode ticăloase prin care poți scoate o țară de pe traiectoria ei, fără să ceri explicit ieșirea din NATO și din UE: în primul rând nu te mai oprești din critică. Însă noi nu avem nevoie de asta. Coaja fructului este civilizația euroatlantică - garanția de dezvoltare economică, socială și politică a acestei țări”, explica profesorul.

Sâmburele democrației este reprezentat de alegerile însă procesul electoral trebuie desfășurat cu această dublă condiționalitate: cu respect față de miezul fructului, care este statul de drept și față de coaja fructului, care reprezintă valorile civilizației euro-atlantice. „Și care nu pot fi înlocuite, schimbate sau alterate”, a mai precizat istoricul.