Mesaj dur de la Bruxelles! „Investitorii internaționali sunt îngrijorați de statul de drept din România și mă tem că unii nu vor mai investi, dacă nu se îmbunătățește independența justiției”
Mesaj dur de la Bruxelles! „Investitorii internaționali sunt îngrijorați de statul de drept din România și mă tem că unii nu vor mai investi, dacă nu se îmbunătățește independența justiției”.
Vicepreședintele Comisiei Europene pentru creștere economică, locuri de muncă și investiții, Jyrki Katainen, a avertizat, vineri, într-un interviu acordat HotNews.ro , că investitorii internaționali sunt îngrijorați de situația statului de drept din România și că unii dintre ei renunță la a mai face investiții în țara noastră dacă aceasta nu se îmbunătățește independența justiției. Președinția Consiliului UE, pe care o deține România în primul semestru al anului 2019, „nu constituie niciun fel de piedică pentru analizarea evoluțiilor reformei judiciare sau a codurilor penale” - a mai spus oficialul UE, fost prim-ministru al Finlandei, țară care va prelua de la România președinția Consiliului Uniunii Europene.
HotNews.ro: Domnule vicepreședinte, ce părere aveți despre ceea ce se petrece în România, referitor la statul de drept și la independența justiției?
Jyrki Katainen: Eu privesc din perspectiva investițiilor. Chiar dacă investițiile au crescut în România destul de bine, mai ales investițiile străine directe sunt volatile. Trebuie să spun că tot mai mult, când mă întâlnesc cu investitorii internaționali, sunt îngrijorați de situația statului de drept din diferite țări membre UE, iar România este una dintre ele. Am auzit unele discuții, directorii generali de companii internaționale și europene care sunt deja prezente în România, când își planifică investițiile pentru anii următori, au în vedere stabilitatea țării, perspectivele economice, iar statul de drept este un indicator foarte important. Deci dacă actuala situație din România va continua astfel, dacă independența justiției și în general situația statului de drept nu se îmbunătățește sau dacă sunt îngrijorări privind independența justiției, mă tem că unii dintre investitorii internaționali ar putea să nu mai investească în România. Deci toți ne putem imagina că firmele care plănuiesc să investească sume mari de bani în anumite locuri au nevoie de stabilitate și de o sitație judiciară stabilă, pentru că nu vor să-și piardă banii din cauza problemelor legate de justiție.
HotNews.ro: Deci spuneți că am putea avea repercusiuni asupra locurilor de muncă din România?
Jyrki Katainen: Exact. Statul de drept și stabilitatea sunt precondiții care au legătură directă cu locurile de muncă și cu bunăstarea oamenilor. Dacă în orice țară corupția este parte a vieții de zi cu zi, asta va avea consecințe negative asupra mediului de investiții și va aduce sărăcie. Deci trebuie luată foarte în serios, nu numai în România, dar și în restul Europei. Deci investitorii au nevoie de stabilitate și predictibilitate și justiție independentă și funcțională, iar asta are legătură directă cu sărăcia și cu locurile de muncă.
HotNews.ro: Domnule vicepreședinte, România preia Președinția Consiliului UE, urmată apoi de țara dvs., Finlanda. Credeți că sunt autoritățile române pregătite pentru o astfel de responsabilitate, cu toate aceste semne de întrebare legate de statul de drept și independența justiției?
Jyrki Katainen: Eu cred că autoritățile române sunt pregătite să-și asume răspunderea, iar Comisia a spus că suntem gata să ajutăm autoritățile române să aibă o Președinție de succes. Este în interesul nu numai al României, ci și al restului Europei, deci cred că va merge bine. Dar, în același timp, Comisia și celelalte state membre continuă să analizeze situația din România, deci președinția nu constituie niciun fel de piedică pentru analizarea evoluțiilor reformei judiciare sau a codurilor penale și așa mai departe.
Este important să menționez că Comisia și celelalte state membre au văzut și au auzit reacția oamenilor obșinuiți din România care au ieșit pe străzi să apere statul de drept și independența justiției și au protestat față de corupție. Nu numai Comisia, dar și alte state membre UE au spus foarte clar că sunt profund îngrijorate de situația curentă. Am vorbit cu niște români, care mi-au spus că, din cauza unor motive istorice din anumite țări central și est-europene, situația statului de drept sau îmbunătățirea statului de drept a fost mai dificilă decât în alte țări. Înțeleg bine anumite contexte istorice, dar am în vedere că, de când România a aderat la UE, s-au schimbat în bine multe. România a făcut o treabă bună în reformarea sistemului statului de drept și a economiei, până de curând. Deci România a realizat enorm, dar foarte recent a inversat direcția. Deci eu nu pot să accept explicația că din cauza unor motive istorice situația statului de drept trebuie să fie diferită în România față de alte părți.
HotNews.ro: Domnule vicepreședinte, poate că și Comisia Europeană ar trebui să aplice sau să creeze un alt mecanism, mai eficient decât MCV, pentru că așa cum ați spus, noi, în România, am realizat unele îmbunătățiri, dar în ultmii doi ani, ultimele două rapoarte MCV au fost din ce în ce mai dure. Deci este vreo posibilitate ca Comisia Europeană să se implice mai mult și mai eficient în România, pentru a aduce înapoi țara pe calea respectului față de statul de drept și al independenței justiției.
Jyrki Katainen: Pentru noi este foarte dificil, pentru că prin tratatele UE problemele judiciare aparțin statelor membre. Celelalte state membre și Comisia Europeană trebuie să se supună tratatelor. De aceea am creat rapoartele MCV, care ridică o lumină asupra evoluțiilor pozitive și negative. De aceea este foarte puțin ceea ce Comisia Europeană poate face în numele românilor. Deci mesajul nostru și al celorlalte state membre a fost foarte clar: De la aderarea la UE, România a reușit să se reformeze pozitiv în multe aspecte, dar recent situația s-a schimbat. Vrem să avem un dialog fructuos cu autoritățile române, pentru că România este o țară UE normală, iar românii sunt cetățeni UE și se așteaptă ca statul de drept să funcționeze în toate colțurile Europei.
HotNews.ro: Domnule vicepreședinte, oamenii simpli din România au fost foarte activ implicați în apărarea statului de drept și a independenței justiției din țară, în 2017 și 2018 sute de mii de oameni au protestat pe străzi în toată țara și și-au exprimat susținerea față de Comisia Europeană și față de proiectul european în general. Care este mesajul dumneavostră pentru românii care vă cer ajutorul în apărarea valorilor europene în România?
Jyrki Katainen: Noi am văzut toate acele demonstrații, am văzut poporul român care vrea să apere democrația liberală. Trebuie să fie un drept fundamental pentru toți europenii. Un alt mesaj este că nu numai Comisia Europeană, dar și celelalte state membre recunosc problemele. De aceea, împreună cu statele membre, susținem dezvoltările pozitive care sunt posibile. Să schimbi acest curs nu este mare inginerie. Cu propunerile Comisiei din cadrul MCV și ca parte a recomandărilor specifice de țară va fi ușor să reparăm problemele. Deci avem nevoie de o Românie puternică, avem nevoie în Europa de o Românie stabilă, modernizatoare și orientată către viitor, în care valorile fundamentale sunt atât de importante. Nimic nu poate înlocui aceste valori fundamentale ale democrației liberale.
HotNews.ro: În august 2018, sute de mii de români au manifestat pentru susținerea luptei anticorpție, iar Jandarmeria română a intervenit în forță. Investigațiile procurorilor privind intervenția jandarmilor bate pasul pe loc, procurorii s-au plâns că oficiali ai Ministerului de Interne nu le dau sprijinul necesar în investigații. În tot acest timp, oamenii din stradă cer să se facă dreptate, vor un proces corect. Ce poate face Comisia Eurpeană pentru ca cetățenii români, care sunt cetățeni europeni, să beneficize de un proces corect într-un stat UE?
Jyrki Katainen: Problemele legate de justiție sunt apanajul statelor membre, de aceea Comisia nu poate interveni într-o manieră concretă în reforma justiției de exemplu. Dar ceea ce noi putem și ceea ce am făcut este să dăm recomandări autorităților, să avem discuții vii cu autoritățile române, împreună cu celelate state membre. Suntem gata să ajutăm autoritățile române să îndrepte aceste probleme. Deci nimeni nu poate înlocui prerogativele poporului român și ale guvernului în această responsabilitate și acțiune. Toți suntem europeni și toți avem aceleași drepturi și obșigații și avem nevoie de o Românie care să se dezvolte puternic.
HotNews.ro: Tocmai mi-ați spus despre valorile liberale în România și Europa. Dar putem să spunem că se formează un grup de țări iliberale în Europa, în anii aceștia? Se alătură România acestui club iliberal, alături de Ungaria lui Orban și Polonia lui Caczynski?
Jyrki Katainen: Acestea sunt evoluții îngrijorătoare, pentru că în unele dintre țările noastre membre este o tendință în creștere în care liderii politici au spus deschis că s-a terminat vremea democrației liberale și că ar fi în favoarea modificării democrației. În opinia mea, aceasta este cea mai mare amenințare asupra Europei, pentru că toate politicile noastre sunt bazate pe democrație liberală, însemnând justiție independentă, stat de drept funcțional, presă liberă, libertate de exprimare, demnitate umană etc. Și guvernele unor state membre au pus acestea sub presiune, au provocat sau amenințat existența unității și a solidarității. De exemplu, piața unică europeană nu funcționează dacă aceste valori nu sunt respectate. Deci este și o chestiune de solidaritate între statele membre.
Am auzit oameni în Italia, Germania, Danemarca, Franța care spun: „Nu mai vreau să plătesc taxe ca să trimit bani guvernelor care nu respectă valorile democrației liberale”. Și uneori mă întreabă: „De ce mă forțează pe mine UE să plătesc pentru acele guverne?” Și au dreptate, nimeni nu trebuie să le folosească banii pentru țări care nu respectă valorile care trebuie să fie comune pentru noi toți. Pentru că toate statele membre au intrat în UE pentru că au promis că vor respecta valorile democrației liberale. De aceea, trebuie luată foarte în serios și de aceea, sunt 100% sigur că acest curs va fi schimbat în România, nu este nimic care să împiedice autoritățile române să schimbe cursul și să revină pe calea cea bună.
