Merkel câștigă în Germania. Extrema dreaptă, scor URIAȘ!/Social-democrații lui Schulz anunță că REFUZĂ să guverneze cu Merkel
Uniunea Creştin-Democrată, formaţiunea cancelarului Angela Merkel, se clasează pe primul loc, cu peste 32%, în urma alegerilor parlamentare desfăşurate duminică în Germania, urmată de Partidul Social-Democrat, în timp ce AfD, partidul de extremă-dreapta, devine a treia forţă politică, potrivit rezultatelor exit-poll-urilor prezentate de cele două televiziuni publice. Angela Merkel se îndreaptă, astfel, spre al patrulea mandat de cancelar.
UPDATE 2: Ca sa infirme asa-zisa monotonie a alegerilor parlamentare germane din 2017, nu doar AfD-ul intra in Parlament cu aproape 90 de mandate, ci si social-democratii refuza sa mai guverneze cu Uniunea si Angela Merkel pe post de cancelar.
CDU/CSU a luat cele mai multe procente (32,7% - exit poll) insa cele mai putine din istoria sa, de la 1949 incoace. La fel a patit si SPD-ul, care cu 20,2% decide sa mearga in opozitie. Pare o mutare inteligenta, caci altfel opozitia din Bundestagul german ar fi fost dominata de nationalisti si de comunisti.
In urma acestei surprize, Angelei Merkel nu-i ramane decat o varianta de coalitie de guvernamant: asa-zisa coalitie Jamaica (negru-galben-verde, cum sunt culorile partidelor CDU/CSU, FDP si Verzi).
Merkel a spus in mod repetat ca Alternativa pentru Germania (AfD) si Partidul Stangii (Die Linke) nu intra in discutie pentru a forma impreuna cu CDU/CSU viitorul guvern. Coalitia Jamaica va fi insa greu de guvernat, deoarece intre liberali si Verzi exista diverse puncte din programele lor politice care nu coincid.
UPDATE1/Social-democratii refuza sa guverneze cu Merkel
Partidul Social-Democrat (SPD) din Germania a anuntat ca nu mai doreste sa formeze o coalitie cu conservatorii in viitor guvern al cancelarului Angela Merkel si ca prefera sa se retraga in opozitie in Parlament, dupa o infrangere istorica in alegerile legislative desfasurare duminica, relateaza AFP.
Cu aproape 90 de mandate, Alternativa pentru Germania AfD intra in Parlament.
Exit poll infratest dimap (ARD, ora 18.12)
CDU/CSU: 32,7 (-8,8)
SPD: 20,2 (-5,5)
Linke: 8,9 (+0,3)
Bündnis 90/Grüne: 9,4 (+1,0)
FDP: 10,5 (+5,7)
AfD: 13,4 (+8,7)
Alte formatiuni politice: 4,9 (+1,1)
Repartizarea mandatelor in Bundestag (ARD, ora 18.00)
CDU/CSU: 216
SPD: 133
Linke: 60
Bündnis 90/Grüne: 63
FDP: 70
AfD: 89
Secţiile de votare din Germania s-au închis la ora locală 18.00 (19.00, ora României).
Partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), şi filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), se clasează pe primul loc în urma alegerilor de duminică, cu 32,5 la sută din voturi, în timp ce social democraţii lui Martin Schulz au 21 la sută, iar partidul de extremă-dreapta AfD este cotat cu 13,5 la sută, conform unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, la comanda postului ARD.
Liberalii FDP au 10,5 la sută, verzii au obţinut 9,5 la sută, iar Die Linke 9 la sută.
Conform ZDF, CDU/CSU are 33,5 la sută, cu 12 puncte mai mult ca social-democraţii, iar AfD are 13 la sută.
Aproximativ 61,5 milioane de germani au fost chemaţi la urne duminică, pentru a-şi alege cel de-al 19-lea Parlament.
Angela Merkel, care a candidat pentru al patrulea mandat de cancelar şi care este deja unul dintre cei mai longevivi lideri ai Europei, a avut o carieră politică pe cât de remarcabilă pe atât de neaşteptată, punându-şi în încurcătură adversarii prin aparenta sa umilinţă protestantă.
Germania are un sistem de vot mixt, direct şi proporţional, în care alegătorii primesc două buletine: unul direct pentru candidatul din circumscripţia sa şi al doilea pentru partid. Al doilea vot stabileşte distribuţia fotoliilor în Parlament.
De exemplu, numele lui Merkel nu apare pe buletinul pentru votul national, dar apare pe cel pentru circumscripţia sa, districtul Stralsund/Ruegen. Ea a candidat acolo ca reprezentant al formaţiunii creştin-democrate CDU, după ce a câştigat de şapte ori în district, de la reunificarea Germaniei, în 1990.
Partidele care nu reuşesc să obţină mai mult de 5% din voturi la nivel national sau nu obţin cel puţin trei mandate prin vot direct sunt excluse din Parlament. Proporţiile celorlalte formaţiuni sunt recalculate în consecinţă.
Această prevedere poate avea urmări majore pentru procesul construirii de coaliţii. De fapt, în 2013, FDP (partid pro-afaceri) şi AfD (extrema-dreaptă) au obţinut puţin sub 5% din sufragii. Cum voturile lor au fos redistribuite celorlalte formaţiuni, conservatorii lui Merkel au fost aproape de a putea să guverneze singuri, deşi obţinuseră numai 41,5% din sufragii.
Sondajele preconizează toate o victorie confortabilă a liderei conservatoare Angela Merkel, aflată la putere din 2005, în pofida faptului că partidul ei a scăzut, în ultima linie dreaptă, în faţa ascensiunii extremelor.
Săptămâna aceasta, tabăra sa, creştin-democrată, era creditată cu 36%, cu mult înaintea social-democraţilor lui Martin Sculz (22%), a cărui campanie pe tema justiţiei sociale nu mobilizează într-o ţară în care aproape toată lumea are un loc de muncă.
Dacă sondajele se vor confirma, conservatorii germani vor fi aproape de nivelul la care au fost înfrânţi în 1998 (35,1%) şi vor fi nevoiţi să-şi caute unul sau doi aliaţi. Un lucru care va păta succesul lui Merkel. Şi care îi va complica sarcina de a forma o coaliţie majoritară în viitoarele săptămâni.
Noul Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului, se anunţă divizat, în el urmând să intre cel puţin şase partide, un lucru care s-a întâmplat ultima oară în 1990, astfel că următorul Guvern va avea nevoie, probabil, de cel puţin 47% sau 48% din voturi pentru o majoritate stabilă.
