Execuția bugetară și creșterea economiei peste potențial, precum și o anume învigorare a investițiilor private, au impact asupra dezechilibrului contului curent, iar membrii Consiliului au considerat că evoluțiile sunt îngrijorătoare, inclusiv din perspectiva cursului de schimb al leului, reiese din minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 3 octombrie 2017.

"În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că excedentul de cerere agregată a consemnat probabil și în trimestrul II o majorare relativ mai amplă, în condițiile în care, contrar previziunilor, creșterea economică și-a continuat în acest interval trendul de accelerare, ajungând la 5,9%, de la 5,7% în intervalul anterior. Plusul de ritm a venit în acest interval dinspre formarea brută de capital fix și variația stocurilor, în timp ce contribuția dominantă a consumului privat la dinamica anuală a PIB a rămas constantă. Aportul exportului net a reintrat însă consistent în teritoriul negativ, pe fondul unei decelerări mai pronunțate a dinamicii exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea a importurilor", se spune în minută.

Potrivit sursei citate, s-a observat că puternica adâncire a deficitului comercial și deteriorarea balanței veniturilor primare au provocat aproape o triplare a deficitului de cont curent în trimestrul II față de cel anterior, iar soldul negativ al balanței bunurilor și serviciilor a atins în iulie vârful ultimelor 19 luni.

"S-a remarcat că execuția bugetară și creșterea economiei peste potențial, precum și o anume învigorare a investițiilor private, au impact asupra dezechilibrului contului curent. Membrii Consiliului au considerat că evoluțiile sunt îngrijorătoare, inclusiv din perspectiva evoluției cursului de schimb al leului, având în vedere și scăderea gradului de acoperire a deficitului de cont curent prin investiții străine directe și transferuri de capital", se spune în documentul citat, dat marți publicității.

Conform minutei, membrii Consiliului au analizat apoi, inclusiv din perspectiva transmisiei monetare, tendința pronunțată de creștere manifestată spre finalul trimestrului III de ratele dobânzilor pieței monetare interbancare, observând că aceasta a decurs în parte din revizuirea în sens ascendent a anticipațiilor inflaționiste și consolidarea așteptărilor privind o ajustare a conduitei politicii monetare, inclusiv din perspectiva evoluțiilor de pe piața financiară internațională.

"Un impuls semnificativ a fost dat de diminuarea excedentului structural de lichiditate de pe piața monetară, sub influența simultană a principalilor factori autonomi ai lichidității, importante fiind operațiunile în contul Trezoreriei statului și tranzacțiile nerezidenților pe piața financiară locală, ultimele reflectând o probabilă schimbare de percepție asupra riscului asociat acesteia. S-a apreciat că deficitele zilnice de rezerve formate în acest context vor fi relativ mai durabile decât cele ocazionale de la începutul unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii, dar că acestea au totuși un caracter temporar, dată fiind foarte probabila relaxare semnificativă a execuției bugetare în a doua parte a trimestrului IV. În aceste condiții s-a considerat a fi potrivită și necesară furnizarea de lichiditate de către banca centrală prin intermediul operațiunilor repo cu alocare integrală. A fost pusă în discuție și o eventuală reducere a ratei rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în lei ale instituțiilor de credit, aplicabilă din perioada 24 octombrie — 23 noiembrie 2017", se menționează în minuta BNR.

Membrii Consiliului au evidențiat și riscurile de sens opus ce pot decurge pe termen scurt dintr-o relativă încetinire a avansului venitului disponibil real al populației, ca efect al creșterii accizei la carburanți și a prețurilor unor utilități.

"S-a făcut totodată referire la potențiala suplimentare a măsurilor fiscale corective în contextul configurării proiectului de buget pentru anul 2018, precum și la perspectiva implementării celor recent adoptate, de natură să afecteze advers inclusiv încrederea populației și a investitorilor. A fost, de asemenea, punctată posibila prelungire, cel puțin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub așteptări al absorbției fondurilor europene structurale și de investiții aferente cadrului financiar 2014 — 2020", se mai spune, printre altele, în minuta BNR.

AGERPRES