Boala Parkinson afectează 1,2 milioane de europeni și 6,2 milioane de persoane la nivel mondial, iar umărul pacienților se va dubla până în 2030. Oficial, în România sunt diagnosticate 72.000 de pacienți cu această afecțiune neurologică progresivă.

Tremorul mâinilor face dificilă orice mișcare în boala Parkinson Foto: Shutterstock

În România, dar nu doar la noi, boala Parkinson este subdiagnosticată, atrag atenția medicii neurologi. De cele mai multe ori, pacienții confundă sau chiar ignoră simptomele specifice, iar în momentul în care iau decizia de a se adresa unui medic neurolog, boala este deja într-un stadiu avansat.

”În general, pacienții în România se adresează târziu sistemului medical, indiferent care este neplăcerea, afecțiunea. Nu se fac, de cele mai multe ori, controale măcar minime la medicii de familie, lumea nu concepe să meargă la control dacă nu are o problemă importantă sau dacă nu are nicio problemă. Apoi, în boala Parkinson, există și o pleiadă de acuze la debut, pe care fiecare pacient le percepe complet subiectiv ca importanță, putându-se adresa unei alte specialități medicale, nu neurologului. Spre exemplu, pacientul poate avea mai multe simptome, dintre care cel mai mult îl supără durerea de umăr, și atunci merge la consult la colegii noștri ortopezi sau reumatologi. Care fac consultul și analizele specifice specialității, care au rezultate normale. Se știe că neurologia nu este o specialitate simplă, nu e ușor pentru un coleg din altă specialitate să recunoască semne incipiente ale bolii neurologice”, explică prof.dr. Bogdan Ovidiu Popescu, coordonatorul grupului de lucru pentru boala Parkinson și afecțiuni înrudite al Societății de Neurologie din România (SNR), prorector în cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București și vicepreședinte al Colegiului Medicilor București.

„Diagnosticată” la coadă la Poștă

Maria Ceialîcu, din București, povestește cum a primit primul diagnostic în urmă cu 15 ani: ”Aveam 44 de ani când am ajuns la un oficiu poștal de lângă casă pentru a ridica alocațiile copiilor. De câteva luni, apăruse un tremor al mâinii drepte, dar nu i-am dat importanță. La coadă însă, în spatele meu era o doamnă mai în vârstă care a observat și mi-a spus: <Vai, draga mamii, atât de tânără și ai Parkinson?>. Atunci mi s-au aprins toate beculețele și m-am întors furioasă spre ea spunându-i că nu este adevărat”, își amintește Maria. Cum însă simptomele nu au dispărut, în cele din urmă a decis că e timpul să meargă la medic. ”Doamna doctor mi-a spus că există o pastilă pe care dacă o iau și mi se oprește tremorul înseamnă că sufăr de această boală. Din păcate, da, a fost Parkinson, spre disperarea mea”.

Maria nu era ea însăși pregătită pentru această boală, despre care nu cunoștea foarte multe detalii, dar nici cei din jur nu păreau suficient de bine informați sau de deschiși pentru a-i accepta diagnosticul. ”La muncă nu am vrut inițial să se știe că am această boală, iar când s-a aflat am fost uimită de reacțiile lor. Unii nu credeau, alții chiar spuneau că mă prefac. De ce m-aș preface că am Parkinson, nu știu. Așa că nu a fost chiar un mediu care să mă ajute să îmi accept boala și, în cele din urmă, a trebuit să mă pensionez”, își amintește pacienta.

Care sunt semnele de Parkinson

Simptomele bolii Parkinson sunt variate, ceea ce face ca, deseori, aceasta să fie confundată cu alte afecțiuni, iar diagnosticul să fie pus cu întârziere. Boala Parkinson are peste 40 de simptome și afectează în special mișcările corpului, iar pacienții sunt diagnosticați, în medie, la jurul vârstei de 60 de ani. Tulburările de mișcare apar în stadiul 3 al bolii, însă aceasta se dezvoltă încet și primele leziuni pot apărea chiar și cu 20 de ani înainte de primele semne.

Dificultățile de a iniția orice fel de mișcare, este primul semnal de alarmă, subliniază prof.dr. Bogdan Ovidiu Popescu: ”Apoi, dacă văd că mișcările sunt clar mai lente, se mișcă mai încet, indiferent ce fac, le ia mai mult timp. Dacă atunci când stau absolut relaxați pe canapea la un film începe să tremure o mână sau un picior. Dacă scriu mai dificil și literele s-au micșorat. Dacă nu se mai pot încheia cu ușurință la nasturi. Bărbații pot avea probleme de “dexteritate” la bărbierit. Femeile la fardat sau pensat. Dar și dacă au dureri la un umăr sau șold, dacă membrul respectiv nu se mai mișcă la fel de ușor ca înainte și remarcă și o ușoară contracție musculară anormală la acel nivel. Dacă brațele nu se mai balansează normal în mers. Toate astea trebuie să atragă atenția cu atât mai mult cu cât constată că mirosul nu mai este bun sau că au avut o perioadă cu depresie - lipsă de plăcere și motivație, gânduri de tristețe susținute, stimă de sine scăzută”.

Boala este una neurodegenerativă în care celulele din creier responsabile de controlul mișcărilor corpului încetează să mai producă dopamină – o substanță care facilitează comunicarea nervoasă. Pe măsură ce aceste celule mor, creierul nu mai primește mesajele necesare pentru a coordona mișcările.

Cauza exactă a bolii nu este cunoscută, dar se consideră că genetica și factorii de mediu joacă roluri importante. Pe lista cauzelor posibile se află expunerea la substanțe chimice poluante, erbicide și pesticide, precum și substanțele care blochează receptorii de dopamină. De asemenea, stilul de viață și alimentația pot avea un impact semnificativ. Medicii sunt de părere că bacteriile din intestin pot influența evoluția bolii Parkinson și recomandă pacienților să consume iaurt cu fermenți vii și să mănânce multă fasole și cereale integrale, legume și fructe, evitând alimentele grase și reducând consumul de carne.

Tratamentul bolii este unul simptomatic.

11 aprilie, Ziua Mondială împotriva Parkinson

Cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson, Asociația Bolnavilor de Parkinson ”Sufletul Lalelelor”, Asociația de Luptă Împotriva Bolii Parkinson și Asociația ”Mai puternici decât boala Parkinson” - lansează campania națională de conștientizare “Înțelege Parkinson”, cu mesajul - Recunoaște semnele bolii Parkinson – T.R.A.P (Tremor, Rigiditate, Akinezie, Postura). Caută un neurolog! și platforma de informare intelegeParkinson.ro.