Medicii nu mai sunt obligaţi să facă ore suplimentare de la 1 august. Acestea vor face obiectul unor contracte de muncă separate, prin care gărzile vor fi plătite ca ore suplimentare şi ore de noapte. Cu toate acestea, cadrele medicale sunt nemulţumite şi spun că plata pentru orele suplimentare se face la nivelul salarizării din 2009. Din acest motiv, mulţi medici au ameninţat că nu vor semna contractele separate. Ordonanţa de Urgenţă 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a intrat luni în vigoare. Odată cu aceasta, s-a modificat şi modul de reglementare al gărzilor efectuate de medici. Aceştia făceau până acum până la opt gărzi pe lună, fără să primească vreun ban pentru orele muncite peste program.

Cum se fac gărzile de acum înainte

„Până acum, gărzile nu erau plătite ca ore suplimentare. Acum, contractul de bază nu include decât o singură gardă, până la completarea normei lunare, iar al doilea contract separat reglementează gărzile ca fiind ore suplimentare”, a explicat, pentru „Adevărul“, Florin Chirculescu, şeful Secţiei de Chirurgie Toracică din Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Un alt avantaj pentru medici este că timpul din gărzile suplimentare va conta ca vechime în muncă şi ca vechime în specialitate, lucru care nu era clarificat până acum. Medicul Sorin Paveliu subliniază că noul act normativ arată „sistemul sclavagist“ la care erau suspuşi până acum medicii. „În cazul medicilor, până acum nu s-a respectat Codul Muncii. Timpul de muncă şi timpul de odihnă nu erau respectate. Nu conta câte gărzi făceai, câte ore lucrai fără pauză, atâta timp cât trebuia să respecţi fişa postului. Dacă în spital era un necesar de «n» medici, dar nu erau decât jumătate, aceştia erau obligaţi să acopere necesarul“, a explicat medicul.

Medicii refuză contractele separate

Deşi este un mare salt spre normalitate actul normativ emis de Guvern este o sabie cu două tăişuri, mai arată experţii. După ce s-a anulat obligativitatea orelor suplimentare, plata acestora, care ar fi trebuit să-i motiveze pe medici, nu a avut efectul scontat. Asta pentru că normarea se va face la nivelul salarizării din 2009, nu la cel din 2016.

„Prin urmare tariful orar pentru orele de gardă se va recalcula în condiţiile Ordinului nr.42/77/2001 al ministrului Muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului Finanţelor publice, ţinând cont de salariul de bază aferent anului 2009, adus la nivel maxim din unitatea respectivă“, se arată în circulara Ministerului Sănătăţii pentru spitale.

Potrivit liderului Federaţiei „Solidaritatea Sanitară“, Viorel Rotilă, asta însemnă că ora de gardă suplimentară ar fi plătită cu 14-18 lei, faţă de ora de gardă obligatorie, care ar fi de 30-32 de lei. Asta cu toate că munca este aceeaşi, dacă nu chiar mai obositoare şi mai riscantă, explică Rotilă.

Dispar medicii de gardă?

Potrivit unui sondaj în curs de derulare realizat de anumite sindicate din Sănătate, doar aproximativ 14% dintre medici ar fi de accord să semneze contractele pentru gărzile suplimentare. În această situaţie, în câteva zile, s-ar putea să nu mai există în unităţile de urgenţă medici care să preia cazurile neprogramate.

„Eu unul nu voi semna, dar dacă nu vor semna nici colegii mei, ne vom trezi cu o criză. Problema este că dacă nu se rezolvă acum şi nu se va rezolva nici în perioada care urmează, din 13.000 de medici câţi suntem acum, în doi-trei ani vom fi la jumătate. Dacă nu oprim această hemoragie a medicilor şi nu ne sunt respectate drepturile, vom rămâne fără medici, toţi vor pleca în străinătate“, este semnalul de alarmă tras de chirurgul Florin Chirculescu.

Contractele nu au temei legal pentru a fi semnate

Potrivit medicului Sorin Paveliu, deşi Guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă, normele de aplicare a acesteia nu au fost încă elaborate. Asta înseamnă că, potrvit medicului, contractele separate dintre medici şi spitale nu pot fi încheiate.

„Ministerul Sănătăţii s-a grăbit, a intrat în vigoare ordonanţa, dar nu există şi un regulament de efectuare a gărzilor. Nu există norme de aplicare pentru această ordonanţă. Ministerul Sănătăţii se va trezi că nu vor putea fi încheiate contractele. După ce vor fi efectuate gărzile obligatorii, ori nu va mai face nimeni gărzi, ori medicii vor face gărzi suplimentare neplătite“, a explicat medicul Sorin Paveliu.

Orele suplimentare şi riscul de malpraxis

Medicii atrag atenţia asupra unui alt risc pe care îl aduce lucrul peste program. Astfel, chirurgul Florin Chirculescu susţine că lucrul continuu mai mult de 24 de ore triplează şansele de malpraxis. „Mulţi medici stau şi 33 de ore la muncă. Sunt studii făcute din care reiese că riscul de malpraxis se dublează după 16 ore de muncă şi se triplează după 24 de ore. La fel, şi şansele medicului de a se autoaccidenta creşte“, afirmă specialistul.

Noi servicii medicale gratuite pentru asiguraţi

Tot de ieri a intrat în vigoare şi noul contract cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Una dintre modificările aduse: va fi decontat examenul RMN de sâni cu sau fără substanţă de contrast. În acelaşi timp însă se va renunţa la decontarea examenului fungic de urină, considerat de specialişti ca irelevant pentru patologia pacientului. În acelaşi timp, medicii de familie nu vor mai putea face spirometrii, acestea urmând să fie efectuate strict de către medicii specialişti.

De asemenea, minorii pot beneficia de două consultaţii gratuite pe an la medicul stomatolog, faţă de una pe an, cum este în prezent. De asemenea, va fi decontat un nou serviciu, obturaţia dintelui după tratamentul afecţiunilor pulpare sau al gangrenei.

Totdată, asiguraţilor li se vor putea acorda gratuit două noi proteze decontate din bugetul CNAS: proteza modulară de gambă cu manşon de silicon, precum şi proteza de deget funcţională simplă, în cazul copiilor cu malformaţii congenitale în vârstă de peste trei ani. La nivelul asistenţei medicale primare, au fost introduse reglementări privind eliberarea avizelor epidemiologice pentru reintrarea în colectivitate a preşcolarilor şi elevilor.

În ceea ce priveşte asistenţa medicală din cadrul spitalelor, cele care nu funcţionează în regim de spitalizare continuă vor fi obligate să asigure prezenţa unui medic de specialitate pentru un program de activitate de minim 7 ore pe zi.

Atât pacienţii care primesc scrisoare medicală pentru a reveni să se interneze, precum şi bolnavii cu hemofilie nu vor mai avea nevoie să prezinte biletul de trimitere de la medicul din ambulatoriu. Referitor la decontarea serviciilor de paliaţie făcute în secţiile spitaliceşti de paliaţie ea va fi similară cu cea a serviciilor acordate în spitelele de cronici.

De asemenea, tot de ieri a fost introdusă raportarea on-line în timp real. Perioada de raportare în platforma informatică a serviciilor medicale acordate a fost extinsă de la 72 de ore la trei zile lucrătoare după data acordării serviciului respectiv, pentru evitarea problemelor create de zilele nelucrătoare sau sărbătorile legale.