Medicii trag un semnal de alarmă cu privire la apa ținută în sticlă de plastic, pe care o consumăm în zilele caniculare. Compuși chimici nocivi se transferă în apă atunci când recipientele de plastic stau în soare, la temperaturi ridicate.

Medicul Alexandru Nechifor, specialist în medicină internă și prorector la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, susține că, atunci când apa din sticla de plastic stă mult timp în soare, compuşi toxici se pot transfera în lichid.

„Pericolul poate apare atunci când discutăm de depozitarea pe termen lung, chiar și la temperaturi optime a apei în recipienți de plastic. Știm cu siguranță că particule de foarte mici dimensiuni migrează din materialul plastic în apă. Cu atât mai mult, când temperatura crește spre 40 de grade, și expunerea la razele solare a acestor recipienți crește, se acționează ca un catalizator și avem o creștere a ratei de migrare a compușilor chimici din pet. Așadar, nu este nevoie doar să fim atenție la data de expirare a unui produs. Trebuie să acordăm o atenție deosebită condițiilor de depozitare”, susține dr. Alexandru Nechifor.

Plasticul poate elimina în apă substanţe cancerigene

Potrivit medicului, în cazul apei plate la sticlă de plastic modificarea organoleptică se produce destul de greu. În general acesta apare după o perioadă lungă de păstrare în condiții necorespunzătoare (căldură, expunere la raze solare, îngheț etc).

„Deși în mod normal produsul îmbuteliat este teoretic microbiologic pur, acest aspect se poate modifica în timp dacă nu se respectă condițiile trecute pe eticheta produsului”, atrage atenția medicul.

Mai grav, cantitățile mari de micro-plastic pot cauza boli extrem de grave. „Studiile au arătat că o cantitate mare de micro-plastic poate fi implicat în apariția cancerului de sân, prostată, colon, ficat, pulmonar. Câteva studii recente au arătat că o cantitate mai mare de micro-plastice prezente în materiile fecale poate fi asociată cu bolile inflamatorii intestinale”, avertizează medicul Alexandru Nechifor, care urmează în prezent un program de cercetare clinică la Harvard Medical School.

O atenție deosebită trebuie acordată și în cazul copiilor. Medicii pediatri atrag atenția asupra faptului că micro-plasticul din apa la PET poate duce inclusiv la apariția unor defecte congenitale, dezechilibre hormonale cu debut precoce al pubertății, probleme respiratorii și afecțiuni imunologice.

„Este greu de cuantificat pe termenul lung care vor fi toate consecințele interacțiunii organismului uman cu micro-plasticul, asta ne va demonstra timpul și studiile ce s-au început.Tragem, totuși, un mare semnal de alarmă cu grijă deosebită pe care ar trebui să o abia atât comercianții, mari și mici cât și transportatori și consumatorii finali asupra condițiilor de păstrare a apei și a alimentelor în acesta perioada caldă”, susține dr. Alexandru Nechifor.

Micro-plasticul din alimente: boli digestive și cancer

În cadrul unui proiect de cercetare al Universității ”Dunărea de Jos” din Galați, sunt în desfășurare proiecte ce au ca obiectiv principal identificarea și cuantificarea micro-plasticelor din Dunăre (apă, sediment și organisme acvatice).

Potrivit reprezentanților universității, fiecare tip de plastic conține anumite proprietăți toxice. Unele particule au în compoziție clorină, altele plumb, iar acumularea acestora, în timp, poate avea un puternic impact asupra sistemului imunitar.

Acestea pot declanșa afecțiuni grave ale sistemului digestiv și pot provoca chiar anumite tipuri de cancer. Mai mult, în timp ce unele particule de micro-plastic au în compoziție reziduuri toxice, altele pot capta și transmite bacterii sau diverși paraziți.

„Micro-plasticul reprezintă orice particulă de plastic mai mică de 5 mm, însă mâncarea, apă și aerul pot conține particule de micro-plastic mult mai mici, invizibile cu ochiul liber, pe care le consumăm fără să ne dăm seama. În ultimii 70 de ani s-au produs aproximativ 8 miliarde de tone de plastic, din care aproape 10% au fost reciclate. Din cauza consumului de masă, dar și a neglijenței umane, am ajuns să introducem în corp, prin aer, lichide și hrană solidă aproximativ 50.000 de particule micro-plastice pe an spun studiile internaționale”, explică dr. Alexandru Nechifor.

Prorectorul Alexandru Nechifor susține că oamenii sunt expuși în principal prin utilizarea ambalajelor din plastic, deoarece unele substanțe chimice migrează de la ambalajul din plastic la alimentele sau băuturile pe care le conțin.

„Exemple de materiale plastice care contaminează alimentele au fost raportate la majoritatea tipurilor de plastic, inclusiv stiren din polistiren, plastifianți din PVC, antioxidanți din polietilenă și acetaldehida din PET”, atrage atenția dr. Nechifor.

Specialiștii din cadrul Infrastructurii de Cercetare REXDAN, din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, au desfășurare proiecte ce au ca obiectiv principal identificarea și cuantificarea micro-plasticelor din Dunăre (apă, sediment și organisme acvatice).

Până în prezent, pe sectorul românesc al Dunării au fost identificate cantități semnificative de micro-plastice, în special în apă, dar și în sedimente și organismele acvatice (pești).

„Studii diverse au arătat că o cantitate mare de micro-plastic poate provoca cancer (sân, prostată, colon, ficat, pulmonar), bronșită cronică, ulcere, boli de piele, surditate. Nu cu mult timp în urmă, am fost prezent la WCOG ( Congresul Mondial de Gastroenterologie) din EAU, unde câteva studii prezentate au arătat că o cantitate mai mare de micro-plastice prezente în materiile fecale poate fi asociată cu bolile inflamatorii intestinale”, încheie medicul Alexandru Nechifor, prorectorul Universității din Galați.